MORTALITATEA INFANTILA

Disicpline: Sciologie; Asistenţă socială; Epidemiologie

Titlul complet al Propunerii
“ MORTALITATEA INFANTILĂ ÎN ROMÂNIA ŞI ÎN EUROPA ÎN SECOLUL 20; CAUZE MEDICO-SOCIALE ”

Scurtă prezentare din lucrarea de doctorat

drd.Eusebiu TIHAN
psiholog-sociolog

2. SITUATIA PE PLAN NATIONAL SI INTERNATIONAL LA NIVELUL DOMENIULUI SI A TEMATICII PROPUSE:
- orientări, direcţii, obiective cunoscute, stadiul existent;
Din toate timpurile populatia a fost aceea care a suportat crizele economice si eforturile de depasire a lor. Perioada de tranzitie este o perioada de criza multipla: a structurilor economice, a investitiilor, a înapoierii tehnologice, manageriala s.a. Si înaintea perioadei de tranzitie economia nationala traversa o criza de sistem. Tranzitia a amplificat aceasta criza cu noi componente obiective si subiective si daca, pâna în 1989, se credea ca nivelul de trai a atins cotele minime posibile, dupa 1990 scaderea nivelului de trai a atins paliere scazute inimaginabile mai înainte. S-a ajuns la o stare paradoxala caracterizata de expansiunea libertatilor democratice în mijlocul unei saracii lucii. Mizeria s-a extins ca o pecingine asupra paturilor largi ale populatiei, care traieste mai rau decât în vreme de razboi. Fenomenul cel mai îngrijorator este polarizarea sociala. Statisticile arată că doar 4% din populaţie este foarte bogată, în timp ce majoritatea cetatenilor îsi dramuieste cu grija fiecare banut. Coşul zilnic distruge fondul genetic al populaţiei. Reformele salbatice aplicate în tranziţie, sprijinite de o propaganda obedienta, suna din trompeta "comandamentele" timpului: stabilizare, privatizare, restructurare, toate în numele unei bunastari care întârzie sa-si arate roadele. Populatia sustine reformele sub apasarea dura a acestei propagande. In acest timp inflatia si somajul rod de la radacina corpusul social national al unei populatii care se teme si de consecintele propriilor greve. De la începutul reformelor, din noiembrie 1990, media indicelui mizeriei (inflatie+somaj) este de 15 procente. Stabilizarea macroeconomica a fost, mai întotdeauna, temporara. Criza mangementului macroeconomic face dovada unei nestiinte si neputinte evidente si succesiunea la conducere a diverselor guverne nu s-a soldat decât cu noi "conceptii" asupra reformei. S-a reiterat reforma dupa calapoade noi, mizeria a ramas si chiar s-a adâncit. Mizerie ciclica, temperata electoral. A aparut o criza noua, criza electorala - populatia nu mai stie în cine sa aiba încredere. Nostalgia dupa trecut a prins, pe alocuri, radacini puternice - comparatia cu anul 1989 este descurajatoare. Acomodarea cu noua stare de lucruri este cea mai daunatoare pentru societatea româneasca. Acceptarea realitatilor actuale si complacerea în situatia existenta fac dovada unei societati civile nestructurate, slabe si disipate.
Cel mai concludent indicator, salariul real, a ajuns în luna martie 1997 fata de octombrie 1990 la 49 la suta. Reprimarea cererii de consum, ca mijloc de stabilizare macroeconomica, este dovada unei politici antisociale si a ruperii clasei politice de interesele populatiei. Reforma nu face dovada succesului ei, în ultima instanta, decat în plan social. Progresele în planul stabilizarii, privatizarii si restructurarii trebuie sa se regaseasca în cresterea nivelului de trai. Or, acest lucru nu se vede. Concluzia este ca drumul reformei nu este cel bun. Promisiunile ca într-un viitor apropiat roadele bune vor fi culese de toti cetatenii nu mai sunt credibile atât timp cât acest viitor este mereu în miscare, mereu mai încolo. Si nu este o profetie faptul ca vom asista curând, daca aceasta politica continua, la ample miscari sociale ale caror consecinte sunt greu de prevazut. Protectia sociala facuta din împrumuturi externe modice este atât de precara încât a început sa fie afectat fondul biologic al natiunii.
Consecintele pe termen lung sunt dintre cele mai îngrijoratoare. Efectele negative ale reculului sau stagnarii economice concretizate într-un nivel de trai al carui nivel situeaza marea masa a populatiei sub limita de subzistenta sunt oglindite graitor în miscarea naturala a populatiei din care am evidentiat în Tabelul nr. 1 nascutii vii, decedatii, sporul natural al populatiei si mortalitatea infantila (rate- la 1000 locuitori). Comparativ cu anul 1990 si cu nivelurile din alte tari foste socialiste miscarea naturala a populatiei în România demonstreaza efectele nocive, în plan social, ale reformelor aplicate de-a lungul celor sapte ani ai tranzitiei. Asistam, din acest punct de vedere, la o anumita similitudine în ceea ce priveste nivelurile unora dintre indicatori în tara noastra, comparativ cu celelalte ţări, dar ca imagine generala, situatia de la noi este mult mai proastă.
Tendinta de scadere a duratei medii a vietii este un corolar al miscarii naturale a populatiei. Evolutia duratei medii a vietii este aratata în tabele este si ea expresia concludenta a conditiilor din ce în ce mai rele de trai, ca si a nivelului scazut de îngrijire medicala de care are parte populatia.
Starea îngrijoratoare a natiunii este vadita de o numeroasa cazuistica din care am putea exemplifica:
- mame care îsi omoara pruncii pentru ca nu au posibilitati sa îi întretina;
- batrâni care refuza sa mai manânce pentru a-si grabi sfârsitul;
- tineri debusolati care nu-si pot face un rost în viata, societatea neoferindu-le sansa unui prim loc de munca;
- absolventi de învatamânt superior ajunsi someri;
- parasirea de catre unii absolventi ai învatamântului superior, a profesiei de baza pentru care au o înalta calificare si ocuparea unui loc de munca mai bine remunerat, dar care cere o calificare minima;
- greve care solicita guvernului dreptul ca muncitorilor sa li se asigure contracte de productie;
- localitati care nu au surse de alimentare cu apa potabila;
- inundarea unor sate de râuri de gazolina si petrol;
- falimentul jocurilor de întrajutorare de tip Caritas, care a pagubit numerosi cetateni; prabusirea pietelor de capital, animale din fermele zootehnice lasate sa flamânzeasca si sa moara de foame în loc sa fie oferite spitalelor, caminelor de copii si azilurilor de batrâni;
- reducerea numarului de paturi de spital pentru "eficientizarea" actului medical;
- bolnavi carora li se refuza asistenta medicala; medicamente atât de scumpe încât cumpararea lor este conditionata de pret si nu de nevoi;
- recrudescenta TBC-ului si a dizenteriei, boli prin excelenta ale saraciei;
- copii omorându-se între ei;
- conditii materiale absolut prohibitive pentru întemeierea unui camin de catre tineri;
- extinderea analfabetismului, tâlharii, omoruri, jafuri si violuri;
- asmutirea unor grupuri civile împotriva unei populatii nevinovate etc.
Nu este de mirare ca tesutul social germineaza abrutizarea care navaleste egoismul de cea mai rea factură:
- indiferenta fata de semeni,
- lupta acerba pentru putere,
- decaderea morala din lipsa unei scari autentice de valori în care se înscriu hiperbolizarea valorilor materiale în dauna celor spirituale si dispretul pentru cultura, ori ignorarea acesteia devenita prea scumpa.
Oamenii traiesc într-o promiscuitate morala generata de grijile marunte ale zilei de mâine. Opinia personala a devenit rodul mass-mediei si, deseori, mass-media face dintr-o opinie personala opinia tuturor. Muncitorii vor sa munceasca, dar replica autoritatilor este ca munca lor este ineficienta. In loc de salariu de existenta, protectie de subzistenta. Majoritatea întreprinderilor mici si mijlocii înfiintate de întreprinzatori mai îndrazneti sunt unitati de supravietuire. Saracia este o categorie socio-economica.
*
De curând am citit un rezumat din lucrarea lui Gail Kligman, The Politics of Duplicity.1) Mi-a reţinut atenţia următorul pasaj: Femei care taceau vinovat despre propriile practici de subminare a politicii pronataliste, aplaudînd cuvîntarile lui Ceausescu despre "datoria patriotica a femeii române". Femei care foloseau andrele, radacini de plante, garouri, apa oxigenata, masaje în forta ca "sa pacaleasca" planul de facut copii al regimului. Doftoroaie de tara care ajutau femeile "sa scape de lucrul acela". Medici si moase care înfierau focarele avortive în sedinte, facînd chiuretaje clandestine pe mai multi sau mai putini bani. Procurori care soseau cu satisfactie sadica, dînd buzna în cabinete ginecologice ca sa prinda pe cele ce subminau politica demografica, închizînd ochii din cînd în cînd, caci si ei aveau cîte o "pila" însarcinata. O lume în care suferinta si sacrificiul erau ridicate la rang de virtute suprema. Placerea de orice natura era ilegitima. Într-o buna traditie fundamentalista, familia sanatoasa a comunismului era aceea în care indiferent cît de mult se detestau doi soti, ei nu puteau divorta decît cu grave consecinte sociale; si, oricît de mult se placeau doi oameni, ei nu puteau sa faca dragoste legal decît în scopuri reproductive si în interiorul celulei de baza a societatii."Statul paternalist a uzurpat ‘dreptul’ patriarhal si patrilinear al barbatului de a proteja sexualitatea si pîntecele femeilor, desfiintînd atît controlul legal al barbatilor, cât si pe cel al femeilor asupra fertilitatii femeiesti... Lectia fundamentala a politicii demografice românesti, a carei piesă centrală a constituit-o re-criminalizarea avortului, este aceea ca legea trebuie sa protejeze avorturile sigure. Dosarele istorice comparative ale mortalitatii materne în tarile în care avortul este interzis indica limpede faptul ca femeile cauta în astfel de situatii cai ilegale ca sa avorteze atunci cînd optiunea de a preveni sau de a elimina o sarcina nedorita nu le sînt accesibile. Pe scurt, femeile îsi risca viata ca sa poata obtine controlul fertilitatii proprii... accesul la cunoasterea metodelor contraceptive, atît de catre femei, cît si de catre barbati este aspectul critic al practicilor sexuale si reproductive, si, desigur, al controlului fertilitatii"2).
Acest m-a determinat să aprofundez alături de echipa de cercetare problematica sănătăţii reproducerii cât şi fenomenul mortalităţii infantile.
Situaţia actuală în România: nivelele de alarma la majoritatea indicatorilor demografici.
Prabusirea natalitatii de la 16 nascuti vii la 1000 de locuitori in 1989, la 10,5‰ in anul 2000, coroborata cu cresterea mortalitatii generale de la 10,6 decese la 1000 locuitori in 1989 la 11,4‰ in 2000, cat si cu amploarea migratiei externe, au facut ca populatia Romaniei sa scada cu circa 700.000 de locuitori in ultimii 10 ani.
Aceasta evolutie marcheaza perioada cu cei mai scazuti indicatori de natalitate si fertilitate din istoria Romaniei, fenomen demografic de mare gravitate si cu impact socio-economic major pe termen mediu si lung.
Totodata, se constata o tendinta alarmanta de imbatranire a populatiei cu scaderea ponderii varstelor tinere cuprinse intre 0 si 14 ani si cresterea ponderii populatiei de peste 60 de ani, aceasta evolutie determinand o alunecare a cererii de servicii de protectie sociala si, in particular, de servicii de sanatate catre populatia varstnica, populatie expusa suplimentar si la riscurile tranzitiei catre economia de piata.
In profil teritorial, judetele cu o natalitate mai mare se grupeaza in N-E tarii, din pacate judete unde se regaseste si o valoare crescuta a ratei mortalitatii infantile, dovada a slabei preocupari de ocrotire a noului nascut, deci si a eficientei scazute de interventie a sectorului sanitar prin masuri de educatie sanitara a tinerelor mame, de combatere a factorilor de risc si de interventie curativa prompta si eficienta.
Sigur că au apus vremurile unor politici pronataliste impuse prin masuri coercitive, dar statul trebuie sa intervina prin politici de protectie a familiei, a femeii gravide, a mamei si copilului, a asigurarii necesarului de locuinte, de descurajare a avortului si promovarea unor metode de planificare familiala moderne.
Sectorului sanitar ii revin in mod cert responsabilitati de interventie in sustinerea natalitatii, cel putin prin urmarirea corecta a gravidei si asigurarea conditiilor optime in maternitati si servicii de pediatrie.
Situatia mortalitatii generale in 1999 plaseaza Romania pe penultimul loc (înaintea Bulgariei) în cadrul tarilor europene dezvoltate si al tuturor tarilor candidate la Uniunea Europeana.
Aceasta situatie a fost deseori semnalata de agentiile internationale si mentionata in rapoartele O.M.S., fiind corelata cu scaderea nivelului de trai, slabei calitati a asistentei medicale, poluarea mediului, unele obisnuinte alimentare, consumul de alcool si tutun, a ineficientei serviciilor de medicina preventiva etc.
Analiza pertinenta a mortalitatii generale si a principalelor cauze de deces in Romania, a evolutiei acestor fenomene demografice, situatia comparativa pe judete, pe medii, pe grupe de varsta, pe sexe si in relatie cu factorii de risc, nu a stat la baza aplicarii programelor de sanatate derulate de Ministerul Sanatatii, dovada fiind evolutia necontrolata si de gravitate a principalilor indicatori de mortalitate.
Este clar in acest sens ca, fata de situatia aproape la dublu pentru majoritatea indicatorilor de mortalitate in mediul rural, trebuie intervenit cu prioritate in satele si comunele tarii, pentru asigurarea accesibilitatii si acceptabilitatii serviciilor medicale oferite.
De asemeni, este nevoie sa ne preocupam cu prioritate de judetele cu valori crescute ale mortalitatii generale si ale mortalitatii specifice pe cauze, in conditiile in care aceste judete prezinta valori crescute de zeci de ani si nimeni nu a promovat programe regionale sau locale (Arad, Bihor, Caras-Severin, Calarasi, Giurgiu, Maramures, Satu-Mare, Salaj, Tulcea etc.).
Analiza principalelor cauze de deces in Romania pentru anul 2000 arata ca acestea sunt datorate, in ordine descrescatoare, bolilor aparatului circulator, cancerului, bolilor aparatului respirator, accidentelor, otravirilor si traumatismelor, bolilor aparatului digestiv si, in cadrul bolilor infectioase si parazitare, tuberculozei.
Cu exceptia deceselor datorate bolilor aparatului respirator si accidentelor, toate celelalte sunt in crestere atat in cifre absolute, cat si ca indicatori statistici de mortalitate.
In profil teritorial si pe medii se constata diferenta apreciabile, care se mentin an de an si care dovedesc inechitati profunde in populatie.
Comparatiile internationale pentru principalele cauze de deces plaseaza constant Romania pe ultimele locuri din Europa si, mai grav, arata ca acolo unde tarile dezvoltate au tendinte de scadere, noi crestem, sau acolo unde scadem si noi, ei scad mai repede.
Referitor la mortalitatea infantila putem afirma ca, desi in ultimii ani asistam la o scadere evidenta, de la 26,9 decese 0-1 an la 1000 nascuti vii in 1989, la 18,6‰ in anul 2000, comparativ cu restul tarilor dezvoltate europene, dar si fata de tarile candidate la Uniunea Europeana, pentru 1999, ne plasam iar pe ultimul loc.
Dovada a nestapanirii fenomenului in plan teritorial este si faptul ca, fata de mortalitatea generala sau specifica pe cauze, mortalitatea infantila variaza pe judete de la un an la altul, schimband astfel ierarhia anului precedent.
Cu toata aceasta mare variabilitate, sunt totusi de mentionat proportiile prea mari pentru decesele 0-1 an prin boli ale aparatului respirator (30,7%) si influenta prematuritatii si distrofiei drept cauze asociate, probleme care au ramas nerezolvate si care fac obiectul acelorasi discutii de peste trei decenii.
Poate ca este nevoie sa reinventam pediatrii de regiune ai anilor 50-60, care sa bata pana la istovire noroaiele tarii, sa explice cataplasmele cu mustar mamelor analfabete si sa introduca iar spalatul pe maini in casele de nasteri, nu de alta dar acestia au reusit in 10 ani sa scada mortalitatea infantila de la 120 la 40.
Mortalitatea materna plaseaza si ea Romania pe ultimul loc comparativ cu toate tarile Europei, inclusiv candidatele la Uniunea Europeana, in anul 1999.
Drama decesului matern, care a afectat atat de grav Romania inainte de 1989 si care mai are reminiscenta inca si astazi la 11 ani de la liberalizarea avortului, impune alocarea in continuare a tuturor resurselor financiare, de personal si baza materiala necesare stoparii acestui fenomen.
Faptul ca, pentru anul 2000, 10 judete nu au avut nici un deces matern prin cauze directe si ca, incepand cu 1998, decesele prin avort sunt mai putine decat cele prin risc obstetrical, arata ca se poate !
In ceea ce priveste avorturile suntem plasati pe penultimul loc, inaintea Estoniei, dintre tarile candidate la Uniunea Europeana, cu valori duble fata de media Europei, dar cu o injumatatire practic a numarului avorturilor la fiecare cinci ani, incepând din 1990.
In fine, despre speranta de viata la nastere in România, rezultat al cumularii mortalitatii pe varste la un moment dat, se poate afirma ca, dupa ce a crescut de la 42 de ani in 1932, la aproximativ 68 de ani in anii 60, a ramas plafonata sub 70 de ani pana astazi.
Diferentele de 4-7 ani intre sexe, de aproximativ 2 ani intre mediul urban si rural si de peste 5 ani intre judete, ridica mari probleme de echitate, accesibilitate, eficienta si eficacitate, nu numai din punctul de vedere al ocrotirii sanatatii.
Analizele internationale privind speranta de viata la nastere plaseaza România pe ultimele locuri dintre tarile Europei, cu mentiunea ca in restul tarilor dezvoltate se constata evolutii ascendente pentru acest indicator sintetic al starii de sanatate a populatiei si definitoriu pentru o tara.
Rata mortalităţii
În anul 1999 au decedat 265.200 de persoane, cu 4.000 mai puţin decât în anul anterior, rata mortalităţii generale fiind de 11,8 0/00 (faţă de 12 0/00 în 1998). În perioada 1999-2000 s-a observat o tendinţă de scădere a ratei mortalităţii, menţinându-se totuşi decalajele pe medii, determinate în principal de gradul mai ridicat al procesului de îmbătrânire demografică a populaţiei rurale faţă de cel al populaţiei urbane (15,10/00 de decese în mediul rural faţă de 9,10/00 în mediul urban).
Pe sexe, mortalitatea este mai ridicată la bărbaţi (12,9 0/00) decât la femei (10,80/00) , atât pe total cât şi pe medii de provenienţă.
Pe grupe de vârstă, rata mortalităţii a fost mai ridicată în rândul copiilor în primul an de viaţă şi al persoanelor de peste 60 ani. Ponderea deceselor în vârstă de 65 ani şi peste a fost de 2/3 din total. Cea mai scăzută mortalitate s-a înregistrat la copiii din grupa de vârstă 5-9 ani (0,60/00).
Rata mortalităţii la bărbaţi a fost de peste două ori mai mare decât la femeile din grupe de vârstă cuprinse între 15 şi 64 de ani. mortalitatea pe grupe de vârstă este mai mare în mediul rural faţă de mediul urban, cu excepţia grupelor de vârstă cuprinse între 55 şi 74 de ani.
Mortalitatea infantilă a scăzut constant de-a lungul deceniilor, dar în mai mică măsură decât în ţările avansate şi înregistrează, în România, în continuare valori foarte ridicate.
Valorile ratei mortalităţii infantile din ultimii ani înregistrează iniţial o scădere a valorilor ratei mortalităţii infantile de la 26,0‰ (1990) apoi o stagnare a acestor valori la nivelul de 18,4‰ (2001).
La 1 ianuarie 1999, populatia Regiunii Sud (Giurgiu) era de 3482 mii locuitori, reprezentand 15,5% din populatia totala a tarii. Dupa anul 1990, fenomenele demografice au avut o evolutie negativa la scara regionala. Se inregistreaza un spor natural negativ al populatiei, datorita evolutiei ratei natalitatii si mortalitatii. Mortalitatea infantila s-a mentinut in toata perioada la cote peste media pe ţară. În intreaga perioada 1993 - 1998 cea mai ridicata mortalitate infantila s-a inregistrat in judetul Ialomita (de 36,1‰ in 1994).
Valorile mortalităţii infantile sunt mai crescute :
- în mediul rural, faţă de cel urban
- la sexul masculin,
- la cei cu greutate la naştere mai mică de 2500 g (prematuri),
- la copiii mamelor în vârstă (peste 40 de ani),
- la copiii mamelor cu nivel scăzut de instruire (educaţie).
Mortalitatea post-neonatală (10 %o in 1998, 9,5%o in 2000) este crescută în Romania, de 1,9 ori mai mare decât media din ţările central şi est europene de 5,8 mai mare decât nivelul din Uniunii Europene. În Europa, cele mai mari valori ale ratei mortalităţii infantile sunt înregistrate în Albania şi Republica Moldova iar cele mai mici în Finlanda şi Suedia.
Rata de 18,4 la o mie de născuţi vii în anul 2001, în cifre absolute, 4057 de copii decedaţi sub 1 an, situează România pe ultimul loc în Europa.
Mortalitatea post-neonatală este de două ori mai mare în mediul rural decât în urban (13,0 vs. 6.6 decese la 1000 născuţi vii). Diferenţa este semnificativă faţă de mortalitatea în prima lună de viaţă (8,8 vs. 8,3 decese la 1000 născuţi vii), indicând condiţiile sanitare şi igienice şi accesul copiilor la îngrijiri medicale eficace în regiunile rurale defavorizate.
Între obstacolele în calea realizării dezideratului propus de reducerea mortalităţii infantile cu 2/3 în perioada 1990-2015) se numără faptul – binecunoscut în literatura de specialitate – că, pe măsură ce cifra mortalităţii infantile scade, scăderea ulterioară se face tot mai lent şi mai dificil.
În acest context, faţă de valorile mortalităţii infantile din 1990 (26,9‰) o scădere cu 2/3 pentru anul 2015 ar însemna ajungerea la valori de aproximativ 8,9‰ ceea ce, în prezent, pare puţin probabil.
Din nefericire, această problematică nu a fost analizată până acum în România decât prin prisma analizei statistice demografice. În acest sens amintim:
- Sora V., Stoichiţă I., Statistică demografică. EDP., Bucureşti, 1969,
- Sora V., Hristache I., Despa M., Demografie. EDP., Bucureşti, 1983,

În plan extern, lista cu specialişti din domeniul cercetării factorilor socioeconomici ai mortalităţii infantile poate arăta astfel:
- Hugo Behm, Centro Latinoamericano de Demografia, Santiago, Chile
- Anouch Chahnazarian, The Johns Hopkins Univ., School of Hygiene and Public Health, Blatimore, Maryland, SUA
- Jose Miguel Guzman, Centro Latinoamericano de Demografia, Santiago, Chile
- Kilambi Venkatacharya, University of Ghana, Regional Institute for population Studies, Accra, Ghana
- Hugo Behm şi Arodys Robles Soto de la Univesitatea Costa Rica, centro de Investigaciones Historicas, San Jose, Costa Rica,
- Susana Schkolnik, Centro Latinoamericano de Demografia, Santiago, Chile
- Kenneth Hill, The Johns Hopkins Univ., Dept. of Population Dynamics, Blatimore, Maryland, SUA
- Chintana Pejaranonda şi Sureerat Santipaporn, National Statistical Office, Population Survey Division, Bangkok, Thailand

- rezultate semnificative obţinute şi modalităţi de aplicare;
- unităţi C-D cu preocupări în domeniu;

Prin derularea prezentului proiect prioritar şi prin diseminarea datelor obţinute, România poate beneficia de asistenţă tehnică şi de formare în următoarele domenii:
- Îmbunătăţirea sănătăţii reproducerii:
- mortalitatea maternă,
- counselling pre/post avort,
- mortalitate infantilă,
- screening şi tratament al cancerului mamar şi de col uterin;
- asistenţă pre/post natală,
- violenţa domestică,
- abuzul copiilor
- prevenirea bolilor transmisibile
- încurajarea unui stil de viaţă sănătos,
- introducerea unor noi abordări în cadrul reformei sanitare
Ca rezultate estimate ale proiectului amintim:
- o mai bună cunoaştere a cauzelor care menţin mortalitatea infantilă la un nivel deosebit de ridicat,
- identificarea practicilor indezirabile la nivel de sistem sanitar;
- identificarea necesarului de măsuri sociale/de dezvoltare care să favorizeze reducerea mortalităţii infantile;
- potenţiali utilizatori.

Ca principal beneficiar al rezultatelor ne permitem să afirmăm că este chiar poporul român.
Ministerul Sănătăţii şi al Familiei, prin unităţile sale de specialitate vor formula unele recomandări care să stea la baza unor programe de intervenţie pentru reducerea riscului de deces în primul an de viaţă.

3. OBIECTIVE (pe fiecare an/ perioada a proiectului, in conexiune cu situatia actuala pe plan national si international in cadrul domeniului si tematicii abordate)
Se vor prezenta :
- probleme propuse spre rezolvare legate de situatia actuala a domeniului si a tematicii proiectului;
- obiective masurabile;
- explicarea conformitatii obiectivelor propuse cu obiectivele programului si prioritatile programului.

Ca urmare a faptului că mortalitatea infantilă se menţine în continuare la valori foarte ridicate, situând România pe ultimul loc în Europa, obiectivele urmărite în acest proiect sunt următoarele:
1. Identificarea cauzelor socio-medicale ale mortalităţii infantile, respectiv a factorilor care determină un mod de viaţă sub limita de subzistenţă a unor categorii de populaţie, cu reflectare în starea de sănătate a mamei şi copilului sub 1 an
2. Identificarea grupurilor la risc
3. Elaborarea unor soluţii, propuneri şi recomandări specifice unităţilor sanitare pentru a diminua riscul de deces în primul an de viaţă
4. Elaborarea unor recomandări, propuneri care să stea la baza unor programe de intervenţie pentru reducerea mortalităţii infantile în România.
5. Diseminarea informaţiilor obţinute din cercetare, prin publicarea de articole şi a unei cărţi.

Obiective generale:
- Realizarea unei diagnoze a celor mai importante dimensiuni sociale ale problemei mortalităţii infantile;
- Determinarea gradului de adecvare la standardele europene a calităţii serviciilor de asistare la naştere, îngrijire a sarcinilor cu risc şi a copiilor cu sănătate precară;
- Configurarea, pe baza carenţelor reperate în sistemul de protecţie socială şi în serviciile de specialitate pentru femei în perioada sarcinii, a măsurilor plauzibile pentru reducerea nivelului ratei mortalităţii infantile;
- Identifcarea factorilor sociali care duc la excluderea de la un mod de viaţă normal, împingând adesea sub limita subzistenţei unele categorii de populaţie şi care se reflectă în starea de sănătate atât a mamei cât şi a copilului sub 1 an;
- Elaborarea unor recomandări privind promovarea unor practici în unităţile sanitare pentru scăderea riscului de deces în primul an de viaţă;
- Fundamentarea unor politici/programe prin care fenomenul mortalităţii infantile poate fi diminuat şi explicarea cauzelor ineficienţei în acest domeniu a unor programe anterioare cu opbiective conexe cu fenomenul mortalităţii infantile;
- Identificarea în sistem a unor mijloace concrete de implementare a acestor propuneri de politică, în programe independente sau ca măsuri în cadrul altor programe.

Obiective specifice din punct de vedere social şi medical
- Evidenţierea unor factori de risc caracteristrici modului de viaţă al gravidelor provenite din rândul unor categorii sociale marginalizate care afectează şansele de supravieţuire ale copilului;
- Determinarea numărului de femei care nu primesc îngrijire adecvată în timpul sarcinii şi a numărului de cazuri de mortalitate infantilă;
- Identificarea modului de transmitere a unor disfuncţii ale modului de viaţă al mamelor asupra sănătăţii copiilor;
- Identificarea cauzelor (dacă există) subutilizării serviciilor existente;
- Urmărirea modului în care famiile în care apare fenomenul mortalităţii infantile acumulează progresiv factori de risc pe toată perioada critică, pre- , intra- şi post-natală;
- Surpirnderea limitărilor accesului populaţiei sărace la o serie de servicii esenţiale, începând cu planificarea familială, continuând cu asistarea la naştere şi îngrijirea acordată ulterior copilului;
- Identificarea bolilor cu cea mai mare incidenţă printre cauzele mortalităţii infantile şi a mijloacelor pentru prevenirea lor;
- Analiza impactului ansamblului de beneficii sociale adresate femeilor pe toată perioada sarcinii şi în primul an de viaţă a copilului;
- Surprinderea polarizării conţinutului şi calităţii serviciilor medicale funcţie de statutul socio-economic al beneficiarilor.

4. PREZENTAREA STIINTIFICA SI TEHNICA A PROIECTULUI:
- gradul de noutate si de complexitate;
- metodologia si tehnicile care vor fi utilizate, instrumente, echipamente, software,contributia fiecarui partener (fara a fi numit; partenerii vor fi identificati prin tipul organizatiei si codul utilizat in formularele A1).

Proiectul survolează întregul climat social al României şi de aceea se constituie într-un studiu multi- şi interdisciplinar. Astfel, proiectul va aborda componente ale psihologiei sociale, ale ecologiei dar şi antropologiei românilor. Proiectul va realiza o analiză transversală (pe mediul urban şi rural) şi va încerca să evidenţieze factorii sociali cu valoare explicativă pentru fenomenul mortalităţii infantile, factori care îşi menţin trendul negativ. Este o ocazie de a aborda oficial comportamentul alimentar nesănătos şi carenţele alimentare datorate sărăciei, educaţia insuficientă sau pierderea controlului asupra propriei vieţi din cauza sărăciei.
- metodologia şi tehnicile care vor fi utilizate, instrumente, echipamente, software, contribuţia fiecărui partener (fară a fi numit; partenerii vor fi identificaţi prin tipul organizaţiei şi codul utilizat in formularele A).

Metodologie şi tehnici:

Pentru desfăşurarea activităţilor acestui proiect se vor folosi următoarele tehnici:

- analiza bibliografica
-focus grupuri
-analiza bazei de date obţinute prin aplicare instrumentelor psihosociologice

Organizarea unor seminare va constitui un pilon deosebit de important pentru comunicarea propunerilor şi recomandărilor la nivel naţional, respectiv internaţional.
O parte semnificativă a activităţii acestui proiect va fi desfăşurată cu ajutorul echipamentelor necesare: computere, videoproiector, imprimante, copiatoare.
Trebuie testat profilul familiei/mamelor: standardul de viaţă, statusul social, nivelul de educaţie şi stilul de viaţă al unei familii se corelează puternic cu riscul mortalităţii infantile.

Activităţi ce vor fi desfăşurate în proiect:
-analiza contextului social în care se desfăşoară cercetarea, din punct de vedere instituţional şi legislativ;
-documentarea asupra celor mai relevante materiale (rapoarte, cercetări, programe în domeniu) şi strângerea datelor privind mortalitatea infantilă şi alte fenomene din aceeaşi arie de cercetare;
-elaborarea instrumentelor pentru cercetarea cantitativă şi calitativă;
-pre-testarea instrumentelor;
-culegerea datelor şi procesarea,
-elaborarea rapoartelor intermediare şi a celui final;
-diseminarea rezultatelor forurilor de răspundere cât şi altor instituţii cu abilităţi în sănătatea populaţiei.

5. JUSTIFICAREA PROIECTULUI:
relevanta proiectului pentru sectorul/ domeniul respectiv si modul in care se incadreaza in politica nationala in domeniu;
viabilitatea si sansele de succes ale proiectului (ipotezele si riscurile).

Necesitatea cunoasterii situatiei privind starea de sanatate a populatiei, a sectorului sanitar in ansamblu si a reformei sanitare este o masura fireasca, o actiune obligatorie in momentele de schimbare, pe căi democratice, a puterii politice. Mai mult, aceasta evaluare este reglementata prin Ordonanta de Urgenta nr. 289 din 29 decembrie 2000 referitoare la completarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala, cat si prin Hotararea nr.2 din 4 ianuarie 2001 prin care sunt specificate modalitatile concrete de transfer al gestiunii intre guverne.
Lasând la o parte toate considerentele politice, România trebuie sa revizuiasca rapid modul de abordare a ocrotirii sanatatii, sa identifice nevoile reale de servicii medicale si sa elaboreze programe de actiune pe termen scurt, mediu si lung, bazate pe resursele disponibile, dar si pe intelegerea ca nu mai putem cheltui ineficient, ca nu ne putem permite inca o protectie sociala asemanatoare tarilor dezvoltate, dar ca trebuie asigurate conditiile decente de accesibilitate, acceptabilitate si echitate la serviciile medicale de baza.
"Cota de alarma" atinsa de majoritatea indicatorilor demografici si de morbiditate, dublata de situatia resurselor umane, financiare si degradarea fizica a majoritatii unitatilor sanitare, face ca unii analisti ai O.M.S. si U.E. sa afirme ca Romania stagneaza de 30 de ani in ceea ce priveste starea de sanatate a populatiei si performantele sectorului sanitar, punand astfel sub semnul intrebarii procesul de aderare la Uniunea Europeana.
Pe de alta parte, tendinta de scadere a sperantei de viata la nastere, scaderea natalitatii, ratele mari de mortalitate, in special pentru mortalitatea infantila si materna, precum si a ratelor de morbiditate la principalele cauze de imbolnavire din Romania afecteaza direct domeniile productive, comertul, agricultura, invatamantul, apararea etc., cat si domeniile protectiei sociale in sine, prin degradarea celei mai pretioase resurse a unei tari: fiintele umane.
Aceste elemente ne duc la convingerea că, mortalitatea infantilă în parametrii în care se înscrie la ora actuală constituie o ameninţare la siguranţa naţională prin reducerea vertiginoasă a numărului populaţiei cât şi prin dereglarea fondului genetic al speciei.
Mortalitatea infantilă, definită ca fenomenul demografic al deceselor 0 – 1 an înregistrate în populaţia născuţilor vii, reprezintă un indicator specific de măsurare şi descriere a stării de sănătate a copiilor şi în acelaşi timp este considerat ca unul din cei mai sensibili indici ai nivelului de trai şi stării de sănătate a unei populaţii, pentru că în determinarea nivelului fenomenului sunt implicaţi o multitudine de factori, reflectând astfel acţiunea concomitentă asupra sănătăţii copilului 0 – 1 an, atât a factorilor economico – sociali şi de mediu, cât şi a celor care ţin de sistemul de servicii de sănătate.
Măsurarea dimensiunii acestui fenomen, descrierea caracteristicilor mortalităţii infantile şi identificarea factorilor de risc şi cauzali care explică mortalitatea infantilă, în scopul formulării unor propuneri care să stea la baza unor programe de intervenţie pentru reducerea mortalităţii infantile în România – prezintă o deosebită importanţă deoarece, spre deosebire de populaţia vârstnică, unde mortalitatea este mai greu de influenţat, asupra mortalităţii infantile se poate interveni mult mai eficient.

Beneficiarii proiectului sunt:

Comisia Anti – Sărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale prin identificarea relaţiei dintre fenomenele de sărăcire şi dezagregare socială şi apariţia deceselor în primul an de viaţă
Sistemul administrativ public prin fundamentarea ştiinţifică a unei intervenţii asupra unei probleme care persistă diminuând şansele de integrare europeană a ţării
Cercetarea ştiinţifică şi academică din România, datorită elaborării unui studiu sistematic într-un domeniu în care informaţia validă furnizată de statistică nu este suficientă, iar gradul de cunoaştere în adâncime a fenomenului este scăzut
Sistemul sanitar, prin diseminarea concluziilor cu privire la mijloacele dezirabile pentru mărirea eficienţei actului medical în cazul populaţiei studiate.
Sectoarele implicate în proiect sunt:
Sistemul naţional de sănătate
Autorităţile centrale şi locale

Domeniile vizate sunt:
Cercetarea socială
Cercetarea medicală
Cercetarea interdisciplinară
Grupurile ţintă1) implicate în proiect sunt:
Familii din zone sărace cu valori ridicate ale mortalităţii infantile
Unităţile spitaliceşti
Unităţi de cercetare – dezvoltare
Instituţii de învăţământ superior
- viabilitatea şi şansele de succes ale proiectului (ipotezele şi riscurile).
Prin colaborările pe care deja le avem, prin programul de lucru pe care ni-l propunem considerăm că vom reuşi să investigăm cât mai fidel cauzele acestui fenomen. Prin mesele rotunde, rapoartele periodice ce vor fi trimise forurilor responsabile cu starea sănătăţii şi cu climatul social vom sensibiliza nivele superioare ale acestor organisme.

6. SCHEMA DE REALIZARE A PROIECTULUI:
- schema de realizare a obiectivelor proiectului, prin etapele/fazele propuse;
- rolul si responsabilitatile fiecarui partener pentru realizarea proiectului (obiective, rezultate, termene, elemente de monitorizare);
- calendarul de timp (Se va prezenta o diagrama/ matrice cu activitati, participanti, rezultate pe perioade de timp); activitatile vor trebui defalcate pentru a permite identificarea categoriilor de cheltuieli necesare pentru realizarea lor (cheltuielile necesare nu se exprima valoric, ci numai in unitati fizice).

Activităţi propuse:
1. Efectuarea unei analize de situaţie care să evidenţieze amploarea fenomenului în Bucureşti şi în ţară;
2. Identificarea cauzelor socio medicale ale mortalităţii infantile
3. Identificarea grupurilor la risc
4. Găsirea unor soluţii pentru scăderea mortalităţii infantile
5. Elaborarea unor propuneri şi recomandări vizând soluţiile identificate pentru unităţile sanitare în vederea reducerii riscului de deces 0-1 an
6. Elaborarea unor propuneri şi recomandări vizând soluţiile identificate ca bază pentru un program de intervenţie în vederea reducerii mortalităţii infantile în România
7. Organizarea unui seminar pentru comunicarea naţională şi internaţională a recomandărilor şi propunerilor.

7. REZULTATE / BENEFICII SI SCHEMA/ PLANUL DE VALORIFICARE/ DISEMINARE
- rezultatele, beneficiile preconizate, profit estimat, rentabilitate;
- modul de valorificare in cadrul activitatilor proiectului, a rezultatelor intermediare, pe etape;
modalitatile prin care rezultatele vor fi diseminate si potentialii beneficiari (in cazul proiectelor cu agentii economici, se prezinta planurile lor de exploatare a rezultatelor si se fac referiri la repartizarea drepturilor de proprietate intelectuala, industriala si comerciala intre partenerii la proiect, in conformitate cu legislatia in vigoare.
Prin derularea activităţilor propuse în acest proiect s-ar putea identifica complexul de cauze medico-sociale care duc la decesul copiilor 0 – 1 an, mergând în adâncimea cauzelor acestui fenomen, precum şi grupele expuse la risc.
Identificând aceşti factori se poate încerca propunerea unor soluţii care să reducă amploarea acestui fenomen, atât prin formularea unor programe sau strategii de intervenţie specifice, cât şi prin constituirea unui parteneriat între instituţiile interesate de această problemă, instituţii care au în obiectul lor de activitate protecţia şi sănătatea mamei şi copilului.
Intenţia este ca propunerile şi recomandările care vor fi formulate să fie împărtăşite tuturor prin intermediul unui seminar organizat, care să permită comunicarea atât la nivel naţional cât şi internaţional.
Prin acest proiect dorim să obţinem şi alte rezultate, ceea ce se constituie într-un tablou foarte important pentru instituţiile abilitate în ocrotirea sănătăţii, tablou ce conţine cauzele frecvente ce favorizează comportamentul deviant:
a) Neînţelegerile intrafamiliale şi disocierea căminului cu implicaţiile sale asupra copiilor: tulburări emoţionale şi tendinţe patologice.
b) Disocierea grupului familial prin boli cronice grave sau prin decesul unui părinte.
c) Deficienţele în atitudinea educativă a unuia dintre părinţi.
d) Factorii ecologici ai unei subculturi care poate crea indirect condiţii pentru dezvoltarea unor stări dizarmonice ale personalităţii copilului.
e) Prelungirea şcolarizării obligatorii face pentru copiii cu intelect liminal să apară o sursă de inadaptare şi eşec, fapt ce-l antrenează pe copil pe calea delincvenţei şi promiscuităţii, implicit spre alterarea condiţiei biopsihologice.
f) Precocitatea pubertăţii şi sexualităţii, se pot constitui într-un focar generator de delicvenţă, fapt ce poate antrena avortul.
Toate acestea se constituie în tot atâtea ipoteze de lucru.

8. IMPACTUL ECONOMIC SI SOCIAL
se identifica si se cuantifica (daca este posibil) impactul economic, social si asupra mediului a rezultatelor proiectului (impactul se poate defini prin conditii mai bune de munca si viata, inclusiv sanatate, oportunitati pentru invatamant si perfectionare, creare de noi locuri de munca, conservarea mediului si a resurselor naturale pe cale de disparitie oportunitati de transfer tehnologic, in special in regiuni mai putin dezvoltate si/sau pentru dezvoltare regionala si rurala etc.)
Eficienţa programului ce îşi propune monitorizarea cauzelor medico-sociale ale mortalităţii infantile se poate cuantifica după următoarele criterii:
- Integritate fiziologică.
- Trebuinţele de securizare.
Identificarea cauzelor medico-sociale ale fenomenului de mortalitate infantilă conduce la dezvoltarea unor programe de asistenţă socială, la un flux coerent în serviciile medicale. Pe plan social, se reduc zilele de spitalizare, de concedii medicale. Se instaurează un climat de echilibru, de relaxare.
Aşadar, identificarea cu acurateţe conduce la instaurarea unei stări de amenitate.

9. MANAGEMENTUL PROIECTULUI
- metodele/ modalitatile de conducere, coordonare si comunicare pentru realizarea proiectului (prin Pachetul de informatii al programului se stabilesc cerintele de planificare, monitorizarie si evaluare a activitatilor proiectelor, a rezultatelor obtinute, de corelare a acestora cu alocarile bugetare si cu platile efectuate;
- actiunile-suport care vor fi initiate pentru conducerea proiectului si categoriile de cheltuieli necesare pentru derularea lor.

Managementul proiectului va consta din următoarele activităţi:
- Planificarea activităţilor şi realizarea activităţilor, corelate cu alocările bugetare şi cu plăţile efectuate;
- Definirea sarcinilor şi a nivelelor de responsabilitate şi autoritate pentru membrii echipei proiectului;
- Coordonarea tuturor persoanelor implicate în proiect, cu menţinerea unei bune comunicări între toţi participanţii. Informarea lor, prin diverse modalităţi – telefon, mail, verbal – asupra întâlnirilor legate de desfăşurarea proiectului;
- Monitorizarea lunară a activităţilor;
- Evaluarea rezultatelor obţinute la mijlocul şi la sfârşitul proiectului, în conformitate cu indicatorii propuşi;

Vor fi întocmite rapoarte de etapă, în care vor fi menţionate activităţile efectuate până la acel moment şi rezultatele obţinute, precum şi eventualele modificări apărute pe parcurs.
Prin acest proiect dorim o sensibilizare a tuturor structurilor actuale ale statului si societatii civile, ca avem de facut fata unor situatii de gravitate ce necesita interventii conjugate, specifice, eficiente, ca trebuie sa invingem mentalitati si comportamente daunatoare sanatatii, ca nu ne putem permite sa pierdem timp, ca trebuie sa responsabilizam concret factorii de decizie la nivel central si local si, poate, sa cerem sprijin tarilor dezvoltate sa depasim aceasta etapa critica.
Lucrarea de doctorat cu tema “Cauze medico-sociale ale mortalităţii infantile în România şi Europa în secolul 20” are directă legătură cu secţiunile Programului national de:
1. Supraveghere si control al bolilor infectioase;
2. Imunizari;
3. Supraveghere si control al tuberculozei;
4. Supraveghere si control al infectiei HIV/SIDA;
5. Prevenire si control al bolilor venerice;
6. Prevenire si control al infectiilor nosocomiale (intraspitalicesti);
7. Transfuziologie si hematologie transfuzionala;
8. Prevenire si control al toxicomaniei si patologia indusa;
9. Actiune pentru mediu si sanatate (impactul factorilor de risc din mediu);
10. Supraveghere a starii de sanatate in colectivitati de copii si adolescenti;
11. Supraveghere a factorilor de risc din mediul de munca si de risc profesional;
12. Planificare familiala si de protectie a starii de sanatate a mamei si copilului;
13. Sanatate mintala si profilaxie in patologia psihiatrica si psihosociala;
14. Prevenire geriatrica/gerontologica si protectia varstnicului;
15. Profilaxie si control pentru bolile cardiovasculare;
16. Preventie in patologia nefrologica si dializa renala/transplant renal;
17. Preventie si control in patologia oncologica si transplant medular;
18. Preventie in talasemie, hemofilie si alte hemopatii;
19. Preventie si control in diabet si alte boli de nutritie;
20. Ortopedie preventiva si recuperatorie;
21. Preventie in patologia endocrina;
22. Preventie stomatologica;
23. Reabilitare a centrelor nationale de referinta pentru laborator;
24. Standardizare a serviciilor medicale in sanatatea publica;
25. Educatie pentru sanatate;
26. Evaluare a starii de sanatate a populatiei si supraveghere demografica;
27. Perfectionare profesionala continua si strategia resurselor umane;
28. Preventie si recuperare in neurologie;
29. Reabilitare a serviciilor de urgenta prespitaliceasca;
30. Acreditare a unitatilor medicale de sanatate publica de stat si private;
31. Profilaxia si recuperarea balneo-fizio-climatologica;
32. Tratament in strainatate;
33. Transplant de organe si tesuturi;

BIBLIOGRAFIE:
1. Gail Kligman, The Politics of Duplicity , University of California Press
2. Ministerul Sanatatii si Familiei, Cartea alba a preluarii guvernarii, decembrie 2000 in domeniul sanatatii
3. V. Sora, I.Hristache, C. Mihăescu, Demografia. Cap. Mortalitatea populaţiei. Pag.178, .Editura economică.


1) Lucrarea a aparut în 1998, la University of California Press. Ea este alcatuita din opt capitole: "Building Socialism in Ceausescu’s Romania. Politics as Performance", "Legislating Reproduction under Socialism", "‘Protecting’ Women, Children and Family", "Institutionalizing Political Demography: The Medicalization of Repression", "Spreding the Word-Propaganda", "Bitter Memories: The Politics of Reproduction in Everyday Life", "Legacies of Political Demography", "Coercition and Reproductive Politics: Lessons from Romania". Lucrarea cuprinde tabele statistice extrem de relevante, dar seci ca orice statistici. Ele sînt întrupate însa în nenumarate marturisiri personale, relatari de procese si, mai ales, de analizele calitative stralucit conduse de catre autoare. Bibliografia este impresionanta. Ea cuprinde de la autori de prima mîna în zona studiilor sociologice si a celor de gen, la articole din Scînteia. Kligman preia si ceea ce noi am aruncat la cos în goana noastra spre o amnezie rapida.
2) Ibidem, pp. 245-246.
1) Grupurile ţintă sunt pe de-o parte femeile care aparţin acelor grupuri (identificate prin analiză) în care copiii sunt expuşi riscului în primul an de viaţă şi copiii acestora indiferent că sunt sau nu victime ale fenomenului studiat, cât şi unităţi ale Ministerului Sănătăţii şi Familiei.