ANARHISMUL (II)

SCURTĂ ANALIZA ISTORICĂ ŞI PSIHOSOCIALĂ A CONCEPTULUI ŞI A DINAMICII DOCTRINELOR ŞI ATITUDINILOR ANARHISTE

drd Eusebiu Tihan

psiholog-sociolog

ANALIZA PSIHOSOCIALĂ
Printre factorii de integrare în societate, Sigmund Freud a arătat că, comportamentul uman este determinat de căutarea plăcerii. Din punct de vedere al economiştilor, cantitatea de plăcere ce derivă din lucruri este o măsură a utilităţii acestora. Plăcerea este cea care uneşte oamenii în comunităţi. Oamenilor le place să fie împreună şi acest fapt îşi găseşte expresia în diferite sentimente colective ce devin manifeste prin anumite activităţi.
Vom numi aceste sentimente “factori integratori” şi îi vom împărţi în două grupe. Prima grupă, bazată pe instincte moştenite, include:
- Relaţiile de sânge,
- Relaţiile sexuale,
- Festinuri,
- Narcotice, alcool,
- Dansuri, jocuri, cântece,
- Teama şi disciplina.

Pentru cei care pot crede că teama nu produce plăcere, le reamintim de fanii filmelor de groază. De asemenea, copiii care se dau în leagăn pot ţipa de frică dar simultan să afişeze satisfacţie.
Legăturile de sânge sunt percepute de către copii chiar de la naştere, începând cu ceea ce în general poartă numele de “întipărire”(engramare).
Oamenii sunt gata să plătească preţul pentru fiecare din plăcerile enumerate mai sus. Oamenii plătesc ca să mănânce la restaurante, plătesc să meargă la teatru, film sau la o competiţie sportivă. Dependenţii de droguri şi persoanele căsătorite pot întări ideea că nici una din plăcerile enunţate nu este pe gratis. Oamenii caută aceste plăceri şi sunt gata să plătească pentru ele. Această listă poate fi privită şi din alt punct de vedere. În loc de principiul plăcerii, principiu enunţat de Freud, putem vorbi despre factori a căror absenţă provoacă neplăcere sau iritare. Să luăm de exemplu un alcoolic şi să presupunem că nevoia lui de alcool este de un pahar de vodcă pe zi. Dacă nu îşi primeşte porţia zilnică el devine iritabil. Acelaşi lucru este valabil şi pentru ceilalţi factori de pe listă: prezenţa lor aduce plăcere în timp ce absenţa lor provoacă iritare. Vom vedea mai departe unde conduce această iritare.
Examinând conceptul de integrare socială am dorit să aflu care sunt bazele sale psihologice. Am cerut ajutorul unor cadre medicale. Cu toate că acestea erau familiarizate cu substanţele chimice care provoacă plăcerea, endorfinele, nu au reuşit să-mi ofere o explicaţie psihologică pentru integrarea socială.
Cu toate că narcoticele sunt uzitate de mii de ani de către oameni, legătura lor cu sensul integrării nu le este încă pe deplin elucidată. Cei care au avut nevoie de o societate extrem de integrată şi nu au găsit-o, s-au îndreptat către substituţi cum ar fi narcoticele şi alcoolul.

Rolul religiei în integrarea socială.
Al doilea grup de elemente include cele necesare procesului de educaţiei, şi anume:
- Moralitatea,
- Lege şi tradiţie,
- Religie şi ideologie,
- Autodisciplina.
Toate aceste elemente pot produce plăcere, în timp ce lipsa lor provoacă neplăcere. Elementele de mai sus determină ajustarea individului la societate. Desigur, se ridică unele întrebări iar autorul speră că cititorul va găsi răspunsurile corecte după ce va reflecta.
La fel ca în cazul precedent, oamenii plătesc pentru fiecare din elementele enunţate.
Sociologul francez Emile Durkheim a arătat încă din 1912 importanţa religiei în unificarea societăţii. Acest lucru însă nu a primit meritata recunoaştere din partea sociologilor. Cei mai mulţi oameni acceptă numai ceea ce se potriveşte ideologiei lor şi refuză să considere orice vine în contradicţie. Sloganul marxist “Religia este ca opiumul pentru popor” este astăzi mult mai popular decât studiile lui Durkheim. Unele tratate de sociologie nici măcar nu le menţionează pe acestea din urmă. Propaganda antireligioasă continuă efectiv, luând cea mai gravă formă. K.Marx nu a greşit. Una dintre cele mai noi metode de tratament a dependenţilor de droguri este de a-i pune în izolare.
În religie, se poate face distincţia dintre credinţă (în D-zeu, Comunism, etc.) şi instaurarea legii şi ordinii. Din Tora avem cele 10 Porunci care stabilesc principiile morale ale comportamentului uman. Mai mult de cât atât, în Tora putem găsi o descriere a legilor şi regulamentelor de comportament. Acestea sunt cele mai vechi şi mai înţelepte legi valabile încă şi astăzi.
În unele cazuri regulile de comportament dictate de religie nu sunt legi scrise sau nu sunt foarte clar subliniate. Acest fapt este adevărat mai ales când religia produce un grad înalt de coeziune în societate. În acest caz, structura ierarhică a societăţii însăşi este Legea.
Comparând cele două liste de factori ce integrează oamenii în societăţi strâns unite, putem explica impactul realizând o analogie cu termenii de hardware şi software, din domeniul informaticii. Prima listă, bazată pe instincte moştenite ar fi hardware. Acest “hardware” a fost cunoscut cu mult timp în urmă şi s-a dezvoltat odată cu civilizaţia. A doua listă corespunde cu “software” sau programarea şi, este analogă educaţiei şi formării reflexelor condiţionate. Softul s-a dezvoltat relativ recent datorită dezvoltării computerelor. Astăzi, în multe cazuri, soft-ul depăşeşte hard-ul. Voi clarifica aceste concepte, exemplificând. Semnalele radio şi Tv pot fi interceptate de către banalele aparate de radio şi Tv. Nu cu mult timp în urmă, în fiecare casă existau aparate ce funcţionau cu lămpi şi tranzistori. Acesta este hard-ul nostru. Astăzi, undele radio şi tv sunt interceptate de computere. Dotându-le cu programe corespunzătoare, computerele se pot transforma în radiouri sau televizoare. Programele sunt soft-ul. Avantajul ultimei metode este că pot nu numai să primească semnale dar le pot şi procesa. Atât programul cât şi recepţia semnalelor pot fi îmbunătăţite continuu. Pentru telespectatori contează foarte puţin dacă aparatul conţine tranzistori sau filtre digitale pentru că oricum el nu este familiarizat cu nici unul dintre aceste componente.
Se poate afirma că analogia dintre comportamentul oamenilor în societate şi conceptele tehnologice este sortită eşecului. Însă nu văd nici o explicaţie a modului în care moravurile şi tradiţia au reuşit să depăşească reflexele necondiţionate. Voi mai utiliza astfel de analogii în scopul penalizării cât şi în încercarea de a construi un model de comportament uman în termeni de tehnologie computerizată.

Comunicarea.
Problemele de comunicare apar atunci când doi sau mai mulţi indivizi se confruntă unul cu celălalt. Nici o societate nu poate supravieţui fără mijloace de comunicare între membrii săi. Acestea pot fi mijloace simple cum ar fi petele sau semnele de pe pământ sau de pe diferite obiecte; volumul de informaţii conţinut de acestea este neglijabil. Un mijloc mult mai complex de comunicare îl constituie limba prin care se pot transmite informaţii nelimitate ca volum sau ca viteză de comunicare.
Problemele de comunicare prezintă importanţă în sociologie întrucât sunt confundate cu elemente de legătură sau de integrare socială. Acesta este motivul pentru care televiziunea şi, mai recent, internetul, au devenit mijloace de socializare.
Aş dori să explic diferenţa dintre “mijloacele de comunicare” şi elementele de legătură sau de integrare, utilizând exemplul conductei de apă. Ţeava reprezintă mijlocul de comunicare, în timp ce apa este elementul de legătură. Conductele sunt folosite pentru a trimite apă dintr-un punct în altul şi tot aşa, mijloacele de comunicare sunt necesare pentru a conecta oamenii între ei. Oricum, existenţa mijloacelor de comunicare nu este suficientă pentru a corecta oamenii.
Cei care consideră că televiziunea sau internetul unesc oamenii, uită că, deseori, într-o formă făţişă sau ascunsă, media transmite informaţii ostile care demoralizează societatea şi conduce la degradarea şi prăbuşirea sa. Cenzura a fost introdusă pentru a preveni căderea societăţii prin controlul ştirilor, al publicaţiilor şi a orice poate afecta moralul şi comportamentul societăţii.
În societăţile primitive sexul şi orgiile uneau oamenii fără să existe “pornografie” în sensul modern al cuvântului. Dar cum valorile morale se schimbă, s-a schimbat de asemenea şi impactul pornografiei.
În timp ce în societăţile primitive pornografia nu a avut nici un efect asupra comportamentului membrilor lor, ea a avut un impact diferit în societăţile civilizate. Moravurile societăţilor civilizate sunt erodate de către pornografie şi societatea modernă decade către un nivel primitiv.
Un alt exemplu este dezinformarea şi distorsionarea realităţii din considerente ideologice sau militare. Mass-media este folosită ca unealtă pentru transmiterea şi distribuirea dezinformării.
Cele două liste enunţate mai sus indică două liste de curente, fluxuri de clipuri. Un clip reprezintă un concept dinamic. Mijloacele de comunicare sunt necesare transferului de fluxuri. Aici apare compunerea conceptelor. Fluxul de clipuri este confundat cu mijloacele de comunicare.
Din cele exprimate reiese că trebuie luat în considerare conceptul de valoare a informaţiei. Noi plătim numai pentru mijloacele de comunicare care ne asigură informaţii utile. Dacă vizionăm un pogram TV pe un canal de sport trăim exact sentimentele unui fan care participă pe viu la competiţia respectivă. Dar dacă se transmite un program despre ecuaţiile lui Maxwell mulţi vor schimba canalul, în ciuda faptului că aceste ecuaţii conţin un volum uriaş de informaţii, mai exact toată electrodinamica. Dar cine este atât de familiarizat cu ecuaţiile lui Maxwell? Doar un cerc restrâns de persoane specializate în acest domeniu şi deci numai pentru aceştia programul are valoare semnificativă ca factor de legătură.

Entropia şi moravurile sociale.
Dacă ar fi să exprimăm coeziunea socială în numere, atunci anarhia ar avea un grad de coeziune ce tinde către zero. Sunt oameni dar ei nu formează o societate. Vom folosi axa X a curbei ilustrată şi în figura I-1. Jumătatea stângă a curbei, separată de restul figurei printr-o linie verticală reprezintă ANARHIA.
Extremitatea dreaptă a curbei unde integrarea se apropie de 100% este de asemenea separată de restul curbei printr-o linie verticală. Orice societate care corespunde acestei zone a graficului va avea un grad înalt de integrare. Acest tip de societate este definit de termenul german “Gemeinschaft”, care reprezintă societatea primitivă sau vulgară. Actualmente, conceptul are un sens mult mai restrâns.
După cum se ştie, religia adună oamenii în societăţi foarte strâns legate. Prima bandă haşurată a curbei corespunde religiilor majore, cum ar fi Creştinismul, Islamismul, Comunismul, etc. Elementul comun ce le caracterizează este ascetismul.
Poate părea ciudat faptul că am grupat laolaltă societatea primitivă cu o formă modernă de religie cum este comunismul, dar trebuie subliniat faptul că, criteriul de clasificare folosit aici este gradul de integrare. Termenul Gemeinschaft indică o societate excesiv de coezivă.

Fig. I-1. Curba entropiei

Cele mai multe religii ale antichităţii, printre ele fiind şi iudaismul, intră în partea centrală a curbei, pe care o numesc Gesellschaft sau ,,societatea comercială”. Includem aici şi religia protestantă. Ambele religii condamnă ascetismul iar religia iudaică chiar îl interzice. Curba din Fig.I-1 reprezintă curba entropiei, foarte cunoscută de la cursurile de fizică. Nu intrăm în amănunte în ceea ce priveşte relaţia dintre entropie şi gradul de coeziune socială.
Este suficient să afirmăm că moravurile sunt pentru societate ceea ce entropia este pentru fizică. Moravurile sunt cele care determină extensia gradelor de libertate în comportamentul oamenilor.
Examinarea curbei entropiei-moravuri arată că există trei tipuri de societate, de la stânga la dreapta: Anarahia, Gesellschaft şi Gemeinschaft. Cu mare greutate am clasificat anarhia ca tip de societate; ea este un grup randomizat de oameni, instabil şi incapabil să supravieţuiască timp îndelungat.
Prin numele de Gemeinschaft înţelegem o etapă primitivă în istoria umanităţii. Cu toate acestea, există o periodicitate, un ciclu de revenire a acestui stagiu, după fiecare revoluţie şi, înainte ca un nou stagiu să înceapă. Altfel spus, pentru a ajunge la etapa de Gesellschaft trebuie să se treacă prin Gemeinschaft. Gesellschaft reprezintă societatea civilizată.

Care este diferenţa între diversele tipuri de societate?
1. Gemeinschaft-ul plasează societatea dincolo de individ şi de familie. În mod contrar, Gesselschaft-ul favorizează individul în comparaţie cu societatea.
2. După cum se vede din grafic, Gemeinschaft-ul reprezintă o ,,societate excesiv de structurată”. Gradul înalt de integrare conduce la o dispariţie a individului şi la transformarea sa într-un Golem. Familia este respinsă.
3. Gesellschaft-ul pretinde reciprocitatea în relaţiile dintre oameni şi între indivizi şi societate.
4. Anarahia pretinde “egalitate”. Ea este caracterizată prin destrămarea familiei şi a societăţii.
Cele mai sus menţionate nu reprezintă o definiţie completă a celor trei tipuri de societate şi a comportamentelor acestora. Asupra acestor lucruri voi reveni cu amănunte.
Gradul de integrare sau de solidarizare a societăţii ilustrat pe axa X poate fi înlocuit de disciplină.
Valorile morale care ne spun ce este bun şi ce este rău sunt accentuate în curba din fig.I-1. Conform dicţionarului Webster, moravurile sunt definite ca “principii de comportament corect sau greşit”. Această definiţie reduce codurile morale la moravuri iar moravurile, comportamentele, sunt definite ca reguli ce dictează calităţile spirituale cerute bărbaţilor şi femeilor în societate cât şi punerea în practică a acestor reguli.
Moravurile sunt reguli de comportament.

Ne vom referi iarăşi la listele de factori integratori şi vom examina acţiunea lor (de exemplu, disciplina - vezi fig.I-2).

Fig. I-2 Diagram bloc al unei :

a) Societăţi primitive
b) Societăţi cu feedback

Fig. I-2 reprezintă diagrama unei societăţi a cărei integrare depinde numai de disciplină şi de factorii din prima listă enunţată. Aceasta este societatea primitivă. Figura 2b diferă de figura 2a prin faptul că, ea conţine elementul de ,,feed-back”. Semnalul trimis prin “feed-back” este auto-disciplina.

Autodisciplina sau disciplina de sine apare din credinţă sau religie. Autodosciplina se conectează cu disciplina la punctul de intrare (input) având ca rezultat un necesar de efort mult mai mic pentru realizarea integrării sociale. Triburile primitive erau relativ mici pentru că erau necesare eforturi mari pentru integrarea lor. Primul festival de muzică rock (Woodstock) care a adunat un număr enorm de indivizi în baza elementelor din prima listă, a fost un succes. Repetarea evenimentului a condus la accidente, mai mult chiar, la patru decese. Apariţia religiei a făcut posibilă unirea a milioane de oameni în comunităţi foarte strâns legate (coeziv ridicate).

BIBLIOGRAFIE

William Godwin, Enquiry concerning political justice and its influence on morals and happiness. 3 vol., 1946;
Peter Kropotkin, Memoirs of a revolutionist. 2 vol., 1968;
Pierre Joseph Proudhon, Qu’est-ce que la propriete?, 1966;
Pierre Joseph Proudhon, Ouvres completes. Slatkine, 1982,
G.P. Maximoff, The political philosophy of Bakunin: Scientific anarhism, 1953,
Vernon Richards, Errico Malatesta: his life and ideas. 1965,
Daniel Guerin, Anarchism: from theory to practice, 1970,
April Carter, The political theory of anarchism, 1971,
Davidd E. Apter, James Joll, Anarchism today, 1970.
Henri, Avon, L’Anarchisme, Que sais-je? PUF, 1991,
Frederic Laupies (coord.), Dicţionar de cultură generală. Edit. Amarcord, Timişoara, 2001.
Raddai Raikhlin, Război civil,terorism şi gangsteri.