Sub auspiciile acestei formaţiuni ştiinţifice, specialişti din varii domenii de activitate şi-au propus abordarea unei discipline de graniţă a cărei încărcătură de conţinut se orientează pe domeniile psihologiei, sociologiei.
Prin prisma acestei formaţiuni ştiinţifice, protecţia umană nu trebuie privită doar ca o acţiune socială destinată profilaxiei ci presupune instituţionalizarea unei jurisprudenţe şi a condiţiilor sociale necesare dezvoltării personalităţii şi a democraţiei socioeconomice, impune crearea cadrului legislativ care să asigure drepturile omului, necesită exercitarea unei politici adecvate, a unui sistem coerent menit să contracareze şi să tempereze efectele negative generate de inflaţie, poluare, şomaj, emigrare, care la rândul lor generează degradarea vieţii.
Considerăm că problematica ecologiei sociale are o mare importanţă şi necesită prioritate ca cercetare psihosocială.
Ecologia umană sau socială se preocupă cu relaţiile care există între indivizii care împărtăşesc acelaşi habitat sau teritoriu comun şi care se află într-o relaţie distinctă vis-à-vis de caracterul teritoriului însăşi. Ecologia socială reprezintă studiul structurilor sociale axate pe mediul local. Istoria civilizaţiei umane este în mare parte suma eforturilor indivizilor de a se elibera pe sine de restricţiile impuse de mediul său natural, ea reprezintă nu doar imaginea actuală a locului în care trăieşte şi munceşte individul sub impactul tuturor condiţiilor climatice ci el poate locui în mari aşezări care, deşi incapabile de a se susţine pe ele însăşi pot exista prin mecanismele unor tehnologii ingenioase şi a unui transport eficient. Totuşi, în natura biruitoare, el a creat pentru sine noi aşezări şi ca urmare a impus anumite limite. Un mare oraş sau o suburbie poate impune limite asupra activităţii umane care nu sunt mai puţin reale decât cele impuse în trecut de munţi şi râuri, deşert şi oceane. A admite existenţa unui mod de viaţă urban sau rural înseamnă a admite o asociere primordială între structuri de comportament şi caracteristici ale comunităţii locale.
Conceptul de “ecologie” care a izvorât din biologie, a fost utilizat pentru prima dată în 1878 de către biologul şi filosoful german, Ernst Haeckel, dar îi suntem recunoscători danezului Eugenius Warming care a adus conceptul mult mai aproape de ştiinţele sociale (a se vedea lucrarea Plant Communities, 1895). Acesta a atras atenţia asupra faptului că, diferite tipuri de plante tind să crească laolaltă şi, asemeni comunităţilor umane au o convieţuire temporală.
Premisa praxiologică a ecologiei sociale şi protecţiei umane se regăseşte în fenomenele sociale ale lumii contemporane, în impactul asupra condiţiilor umane. În susţinerea studiului vin şi raporturile efectuate şi de alţi specialişti, raporturi care au identificat:
◘ Inegalitatea crescândă la accesul de informaţie.
◘ Discriminarea minorităţilor, a vârstnicilor.
◘ O inegalitate a justiţiei sociale, între clase sociale, etc.
◘ Lipsa unei echivalenţe între drepturi, datorii, privilegii.
◘ Echilibrul între libertinaj-libertate.
◘ Lipsa echilibrului între nevoi materiale şi trebuinţele spirituale.
◘ Poluarea socialului ce a dobândit un caracter social, acţiunile grupurilor de orientare negativă cu tot ce implică acestea: criminalitate, violenţă, droguri, implicit deviaţii comportamentale.
Realizarea dreptului omului ca premisă a protecţiei umane nu este un proces armonios. Este un domeniu de luptă pentru drepturi, acces la putere, resurse. Deşi drepturile sunt universale, deşi oamenii se nasc egali, nu toţi au aceleaşi şanse. Acţiunea în favoarea drepturilor omului porneşte de la stat, prin strategii specifice.
Obiectivele de activitate ale Asociaţiei IESPU - FOCUS sunt:
1. asigurarea unui dialog între diferite segmente, clase, etnii si religii ale societatii românesti prin investigatii psiho-sociologice;
2. organizarea de întâlniri între reprezentantii diferitelor grupari implicate in activitati sociale;
3. realizarea de întâlniri între membrii asociatiei si personalitati ale vietii politice, economice si culturale românesti si internationale;
4. organizarea de seminare, simpozioane, reuniuni referitoare la activitatea asociatiei;
5. asociatia poate produce, edita si difuza: publicatii, material audiovizual, produse informatice precum si alte asemenea produse pentru atingerea scopului si obiectivelor asociatiei acestea putând să cuprindă rezultate de cercetare, date si informatii de interes public din domeniile abordate, traduceri, sinteze, precum si activitati de lobby;
6. în scopul exercitării atributiilor si realizarii obiectivelor sale asociatia va organiza in baza obiectelor de activitate si respectând prevederile legii, urmatoarele activitati: cercetari de teren si activitati de interventie psiho-sociale in vederea dezvoltarii abilitatii stiintifice ale tinerilor si studentilor, cursuri intensive pentru diferite grupuri sociale, activitati in domeniul semioticii-comunicatiilor de masa, cercetari in domeniul dezvoltarii turismului, activitati in domeniul ecologiei sociale si protectiei umane. Pentru aceasta, asociatia depune eforturi pentru organizarea unei biblioteci propii, un centru de educare-informare, pentru producerea si testarea de programe specializate precum si un studio audio-video.
7. promovarea si dezvoltarea activitatii educationale si de pregatire profesionala prin organizarea de seminarii, dezbateri, conferinte, cursuri pe probleme psiho-sociale si de administratie publica;
8. realizarea de activitati de cercetare-dezvoltare, de sprijin, educatie si promovare a valorilor pe segmente distincte ale populatiei, categorii socioprofesionale, categorii defavorizate, minoritati, explorari multifunctionale in mediul firmei, ambient, social etc.;
9. efectuarea de sondaje şi anchete psihosociale; prognoza si diagnoza psiho-socio-economica;
10. asigurarea de consultanţă pentru dezvoltarea resurselor umane in contextul restructurarii industriale;
11. sprijinirea prin suport logistic si/sau financiar a unor proiecte propuse in domeniul psihologiei, sociologiei, antropologiei, psihiatriei si comunicarii mas-media;
12. initierea de activitati de tip umanitar atât în ţară cât şi în străinătate pentru a veni în ajutorul categoriilor sociale defavorizate
13. asociatia isi poate indeplini toate actiunile ce se raporteaza in mod direct si indirect la obiectul sau de activitate (ori concurând la realizarea acestuia si pentru acesta) prin colaborare cu institutii academice, clinici si spitale, cu alte organizatii de profil.
Asociatia coopereaza pe baze independente cu autoritatile publice, cu alte organizatii neguvernamentale sau cu persoane fizice implicate in domeniile de activitate enunţate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu