ELEMENTE DE TOXICOLOGIA DROGURILOR. ASPECTE MEDICALE, TOXICOLOGICE, PSIHOSOCIALE, PSIHIATRICE SI JURIDICE
Autori: Prof.Dr. MACOVEI RADU ALEXANDRU (coord.),
Dr. Galetescu Emanoil, Dr. Vasilescu Lucian,
Drd. Eusebiu Tihan, Av. Căpăstraru Cristian
Lurarea reprezintă o abordare diferită a problematicii drogurilor în general şi a toxicomaniei în special. Autorii, experţi în medicină şi biochimie, un specialist în psihologie socială şi un avocat şi-au conjugat eforturile pentru a analiza ştiinţific această problematică. Astfel, considerăm că lucrarea prezintă elemente de noutate şi de interes ştiinţific. Ea se legitimează prin analizarea efectelor provocate de farmacodependenţă din punct de vedere medical, psihosocial. Ultima secţiune abordează încadrarea juridică a problematicii generate de consumul de droguri.
Prin această abordare se atinge teza delicată a dualităţii toxicomanului, dualitate reprezentată prin două spectre sub care este văzut acesta:
- subiect aflat într-o stare maladivă, poate premorbidă, ce trebuie sprijinit în vederea restabilirii homeostaziei şi,
- subiect al infracţiunilor prevăzute de legea penală specială.
Prezenta disertaţie asigură prin specificitatea abordării o concepţie unitară asupra drogurilor şi toxicomanilor întrucât există o legătură indivizibilă între toxicoman ca subiect al infracţiunii şi, toxicoman ca persoană suferindă. Raţiuni de ordin etic, ne obligă de a cunoaşte resorturile intime de ordin psihologic care împing o persoană spre consumul şi abuzul de droguri, iar apoi, după instalarea dependenţei, toate acţiunile sau inacţiunile toxicomanului converg paradoxal înspre ruina totală, chiar. Lucrarea nu tratatează însă doar problemele denatură medicală, şi psihosocială a toxicomanului ci, se prelungeşte ca o continuare firească, cu comentarii de ordin juridic. Cititorii vor descoperi şi în secţiunea juridică, un istoric interesant asupra drogurilor şi efectelor acestora din punct de vedere medico-legal. De asemenea sunt explicate într-o manieră corespunzătoare conceptele uzitate, sunt atinse şi problemele de tactică şi tehnică criminalistică uzitate în prezent de organele cu atribuţii în eradicarea fenomenului. Sperăm ca în această lucrare specialiştii din varii domenii să găsească inspiraţia pentru eradicarea acestui flagel.
Tentaţia de a ajunge la stari de euforie îşi are radacina in timpuri de mult apuse, chiar pe vremea dacilor si a romanilor se fumau anumite ierburi cu efecte afrodisiace si halucinogene (canepa indiana).
Drogurile sunt substante artificiale create de oamenii de stiinta in anumite situatii limita. Cauzele au fost de regula razboaiele. Efectele drogurilor erau "benefice" pentru armatele diverselor popoare care trebuiau sa reziste in regim de razboi, de multe ori fara hrana si fara apa. Asa au luat nastere substantele excitante - droguri in forma primara. Tot razboaiele au dus la dezastre umane. Astfel, in secolul al XVII-lea s-a descoperit morfina, un medicament care calma durerile provocate de rani. Cu timpul s-a realizat ca morfina administrata in mod repetat duce foarte repede la dependenta fizica si psihica. S-a cautat un inlocuitor si prin derivarea morfinei cu opium-ul s-a descoperit heroina, care intial se credea ca nu da dependenta asa de mare ca morfina. In realitate, dependenta de heroina este de sapte ori mai mare decat cea de morfina.
Dupa primul razboi mondial, aceste substante au inceput sa fie consumate in toata lumea. Pana la sfarsitul anilor '30, ele erau legale. Comercializarea lor, in timp, a dus la profituri enorme scoase in afara legii, drogurile au devenit o sursa inestimabila pentru piata neagra. Flagelul comertului ilicit de stupefiante pornit din America de Sud si Orientul Mijlociu a cuprins intreaga planeta.
Romania, prin asezarea sa geografica este tara de tranzit dinspre Orientul Mijlociu catre Europa de Vest. Ca orice tara de tranzit, in timp, a devenit si consumatoare. Fenomenul a luat amploare dupa dupa '89. In perioada '90-'96, cuiburile traficantilor si consumatorilor de droguri erau caminele studentesti. Apoi, vanzatorii de iluzii au dus standardul mortii albe si prin baruri, discoteci, case de tigani si chiar la colt de strada.(a se vedea schema alăturată privind traficul de stupefiante). Traficul de stupefiante a devenit cea mai rentabila afacere din Romania, câştigându-se astfel sume fabuloase.
Impactul a fost foarte mare in rândul tinerilor care din curiozitate, teribilism sau solidaritate fata de anturaj, au inceput sa consume.
Fenomenul toxicomaniei ia amploare pe zi ce trece. Desi dependentii de droguri sunt considerati niste delicventi, ei sunt in realitate oameni bolnavi, ajunsi in stare de iresponsabilitate pentru faptele lor. Suferinzi, dispretuiti si marginalizati, se topesc incet, dar sigur. Se sting neintelesi de nimeni, sufletele lor zdrobite de durere, se zbat intre minciuna si adevar, intre zi si noapte. Pe ei nu-i poate ajuta nimeni. Nimeni in afara de Dumnezeu.
De ce se drogheaza tinerii?
Motivele pentru care un tânăr ajunge să se drogheze, sunt nenumărate. Unii se droghează din curiozitate, alţii din mândrie, alţii din deznădejde, sau din dorinţa de a experimenta ceva nou. Îngrijorator este faptul că, indiferent pe ce cale, o data ajunşi la consumul de droguri, drum de întoarcere nu prea există. Chiar medicii care lucrează in centrele de toxicologie recunosc faptul că: "noi îi salvăm pe moment, dar ajunşi în libertate, marea majoritate o iau de la capăt. Implicarea bisericii in aceste situaţii ne-ar fi de un real folos...".
Categoria celor care ajung să folosească drogurile din deznădejde, este destul de numeroasă. Nemulţumiţi de ceea ce le oferă lumea aceasta, vor să evadeze. Şi atunci aleg această cale extremă găsind în ea un refugiu. Un refugiu cu final sinistru. Un cerc vicios din care nu mai pot ieşi uşor, sau nu mai pot ieşi niciodată.
Cei care devin consumatori de droguri din dorinţa de a experimenta ceva nou, sunt de regulă "copiii de bani-gata". Tentaţia este mare mai ales atunci când situaţia materială este foarte bună.
O cifră neoficiala, care circulă prin culisele centrelor de toxicologie, spune că ar fi în jur de 40 mii de toxicomani declaraţi numai in Bucureşti. Cifra este înspăimântătoare şi ar trebui să ne dea de gândit. Numai la Spitalul nr. 9, Secţia Psihiatrie-Toxicologie se fac peste 1.000 de internări pe an. Îngrijorator este faptul că sunt familii pentru care drogul a devenit "specialitatea casei".
Mie nu mi se poate intampla, asta spune oricine inainte de a ceda tentatiei primului fum, chiar si dupa, asa a spus fiecare dependent inainte de a ceda stupidei tentatii, iar regretele ulterioare sunt tardive.
Toate drogurile produc DEPENDENTA!
Unii consumatori începători se amagesc cu ideea ca doar anumite droguri produc dependenta, o idee complet falsa avand in vedere ca dependenta psihologica este unul dintre cele mai importante aspecte ale dependentei de droguri, desigur nu este de neglijat nici dependenta fizica care produce efecte imposibil de redat pe hârtie.
Lucrarea este disponibilă în format eBook (ISBN 973 -87104-8-0) cât şi în format hârtie (ISBN 978-973-88028-1-0) prin Editura ASOCIATIEI IESPU FOCUS .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu