Regulamentele de functionare a Comisiilor pe specialitati de Psihologie

REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCTIONARE
A COMISIEI DE PSIHOLOGIE CLINICĂ ŞI PSIHOTERAPIE.
Art. 1. Componenţa Comisiei.
Comisia de Psihologie Clinică şi Psihoterapie, denumită în continuare „Comisia” este alcătuitã din membrii aleşi de Convenţia de constituire a Colegiului Psihologilor din România (CPR). Aceştia sunt selecţionaţi dintre psihologii clinicieni şi psihoterapeuţii cu cea mai bogatã experienţã şi competenţã profesionalã.
Art. 2. Scopul Comisiei.
Scopul Comisiei constã în stabilirea, verificarea şi menţinerea nivelului optim de competentã profesionalã a practicienilor în psihologia clinică, consiliere psihologică şi psihoterapie şi a instituţiilor formatoare.
Principalele puncte de referinţã, luate în consideraţie, în stabilirea standardelor de apreciere a nivelului de competentã clinicã a practicii psihoterapeutice, sunt:(a) Criteriile profesionale stabilite de către European Association for Psychotherapy (EAP);
(b) Criteriile profesionale ale asociaţiilor de psihoterapie europene / internaţionale de profil, la care sunt afiliate unele dintre asociaţiile din România. Comisia va promova a strânsă colaborare în practica şi cercetarea psihoterapeutică cu Federaţia Română de Psihoterapie (FRP), reprezentantă a EAP în România; recunoaşterea reciprocă a programelor de formare şi a atestărilor se va face numai prin intermediul Asociaţiilor profesionale acreditate de ambele organisme: CPR şi FRP. Comisia profesionala a CPR va respecta criteriile minime stabilite de EAP pentru practica şi certificarea în psihoterapie in vederea atestării pentru liberă practică, dar îşi arogă dreptul de a stabili criterii suplimentare, conforme cu dezvoltările în psihologie.
Principalele puncte de referinţã, luate în consideraţie, în stabilirea standardelor de apreciere a nivelului de competentã a practicii de consiliere psihologică, sunt:
(c) Criteriile profesionale stabilite de către European Association for Counseling (EAC)
Principalele puncte de referinţã, luate în consideraţie, în stabilirea standardelor de apreciere a nivelului de competentã în psihologie clinică sunt practicile internaţionale, americane American Psychological Association (APA) şi europene.
Art. 3. Atribuţiile Comisiei.
Conform prevederilor legale, Comisia are ca scop sa propună şi să susţină în faţa Comitetului Director al CPR eliberarea atestatului în psihologie clinică, consiliere psihologică şi psihoterapie (fiecare cu nivelurile corespunzătoare, stabilite în Procedurile de Certificare, Atestare şi Acreditare în Psihologia Clinica, Consiliere şi Psihoterapie). Pentru a-şi putea îndeplini această sarcină Comisia are următoarele atribuţii:
(a) Elaborează norme şi proceduri de control şi supervizare profesionala în domeniul psihologiei clinice, consilierii psihologice şi psihoterapiei.(b) Evaluează si acreditează competenta instituţiilor / asociaţiilor de profil de a selecţiona, de a forma, de a evalua şi de a certifica competenţe în psihologie clinică, consiliere psihologică şi psihoterapie, pentru acele metode clinice practicate în cadrul fiecăreia dintre aceste asociaţii. Din momentul în care, o asociaţie care a fost acreditata si atâta timp cât standardele sale de funcţionare sunt menţinute, cel puţin la nivelul din faza de acreditare, oricare dintre membrii pe care aceastã asociaţie îi formează şi certifică poate solicita atestarea la CPR.(c) Evaluează, certificã şi atestă competenta profesionalã individualã a consilierilor psihologici şi a psihoterapeuţilor, care practicã o metodã de psihoterapie pentru care nu existã in România nici o asociaţie acreditatã de către CPR.
(d) Participă la reactualizarea anuală a informaţiilor pentru "Registrul Unic al Psihologilor cu Drept de Liberă Practică din România", în care vor fi date publicităţii numele tuturor asociaţiilor de psihologie clinică şi consiliere/psihoterapie acreditate şi al tuturor psihologilor clinicieni, consilierilor psihologici şi al psihoterapeuţilor care deţin atestate de libera practica, cu specificarea metodei terapeutice în care este deţinutã acreditarea (pentru asociaţiiile de consiliere-psihoterapie) şi a nivelului de atestare (ex. psiholog clinician specialist) (în cazul indivizilor). Dezvăluirea, de către CPR, în ”Registrul Unic al Psihologilor cu Drept de Liberă Practică din România ", sau în alte publicaţii, a unor informaţii suplimentare despre asociaţii, despre membrii acestora, sau despre psihologii clinicieni, consilierii psihologici şi psihoterapeuţii individuali (cum ar fi: adresã, număr de telefon, tarife, etc), se va face numai după consultarea si obţinerea acordului prealabil al celor în cauzã.(e) propune Comitetului director eliberarea atestatului de psiholog clinician, consilier psihologic şi psihoterapeut.
(f) Contribuie la elaborarea unor proiecte si acte legislative privitoare la exercitarea si certificarea profesiei de psiholog clinician, consilier psihologic şi psihoterapeut în România.
Art. 4. Relaţiile Comisiei cu asociaţiile formatoare în consiliere/psihoterapie
(a) Comisia poate cere asociaţiilor formatoare in consiliere psihologică/psihoterapie (în vederea acreditării acestora) modificarea standardelor lor de selecţie, formare, evaluare si certificare, în aşa fel încât acestea sã devină compatibile cu standardele minime stabilite de către Comisie în vederea atestării pentru libera practică.
(b) Fiecare consilier psihologic/psihoterapeut are dreptul sã solicite si sã obţină atestarea într-un număr nelimitat de metode de psihoterapie, cu condiţia ca metodele respective sã fie recunoscute de către Comisie.
(c) O persoanã, care a beneficiat, în tarã sau în străinătate, de o formare în psihologie clinică, consiliere psihologică sau psihoterapie, efectuatã de către asociaţii profesionale străine, acreditate în tara lor de reşedinţã, într-una dintre metodele acceptate de cãtre Comisie şi doreşte recunoaşterea acestei formãri poate obţine certificarea pentru metoda în care s-a format prin:
(1) certificare individualã potrivit art. 3 lit. e;
(2) certificare în cadrul unei asociaţii formatoare acreditate de către CPR devenind membru al acelei asociaţii.
In aceste situaţii, Comisia va recomanda şi va încuraja aderarea acestor profesionişti la una dintre asociaţiile de profil existente în România. Dacã nici una dintre şcolile psihoterapeutice ale asociaţiilor româneşti nu coincide cu metodele în care persoanele respective s-au format, Comisia va propune si va sprijini înfiinţarea unor noi asociaţii profesionale, specializate în respectivele procedee de consiliere/psihoterapeutice.
(d) Orice persoanã are dreptul sã aparţină unui număr nelimitat de asociaţii componente, sã se formeze, concomitent sau alternativ, în orice metodã de consiliere sau psihoterapeuticã de care este interesatã si sã obţină un număr nelimitat de certificări, pentru orice procedeu de consiliere/psihoterapeutic recunoscut de către CPR.
Art. 5. Modalitatea de funcţionare a Comisiei.
(a) Comisia este condusă de un birou constituit din preşedinte, vicepreşedinte şi secretar. Preşedintele va reprezenta Comisia în relaţiile cu Comitetul Director al CPR, iar secretarul va rezuma, în scris conţinutul dezbaterilor din fiecare întâlnire de lucru a Comisiei şi se va ocupa de redactarea formei finale a documentelor elaborate de către aceasta. Preşedintele poate fi reprezentat în lipsă de vicepreşedinte sau dacă şi acesta lipseşte de secretar.
(b) Comisia se va întruni în şedinţe de lucru ordinare, cel puţin de patru ori pe an şi în şedinţe extraordinare, de câte ori este necesar. Şedinţele, ordinea de zi şi locaţia vor fi anunţate de către secretar cu cel puţin 10 zile înainte. Necesitatea unei întruniri extraordinare poate fi propusã de către oricare dintre membrii Comisiei sau de către Comitetul Director al CPR. (c) Toate deciziile Comisiei vor fi luate prin vot deschis sau secret (modalitatea va fi decisă, în fiecare situaţie, prin vot deschis, de către membrii Comisiei), în prezenta fizicã a membrilor Comisiei sau, în cazuri speciale, prin corespondenţã.
(d) Deciziile vor fi luate cu majoritatea simplã de voturi (jumătate plus unu), din numărul total al membrilor Comisiei. In cazul în care aceastã majoritate simplã este obţinutã, în cadrul unei şedinţe, de către persoanele prezente fizic, nu va mai fi necesarã solicitarea votului celor absenţi, prin corespondentã..
(e) Textul final al unei decizii va fi prezentat, spre verificare, tuturor membrilor Comisiei, înainte de a fi făcut cunoscut persoanelor care nu fac parte din Comisia.
Art. 6. Relaţiile Comisiei cu structurile CPR
(a) Comisia de Psihologie Clinică şi Psihoterapie este subordonatã administrativ şi funcţional Comitetului Director al CPR.

Art. 7. Dispoziţii finale
Prezentul regulament face parte integrantă din Regulamentul de organizare şi funcţionare internă al Comitetului Director al Colegiului Psihologilor din România şi se aprobă de către Convenţia Naţională.
Prezentul Regulament poate fi completat şi modificat la propunerea comisiei şi în baza aprobării Comitetul Director.



Anexa nr. 2 la Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comitetului director

REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE
AL COMISIEI DE PSIHOLOGIA MUNCII, TRANSPORTURILOR ŞI SERVICIILOR


CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. Comisia de psihologia muncii, transporturilor şi serviciilor, denumită în continuare „Comisia” se organizează şi funcţionează în baza Legii nr. 213 din 27.05.2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România.
Art. 2. Comisia este un organism colectiv de lucru în cadrul Comitetului Director al Colegiului Psihologilor din România.
Art. 3. Comisia are drept obiect de activitate desfăşurarea procedurilor de acordare al avizului de liberă practică în următoarele domenii de activitate: psihologia muncii, psihologia transporturilor, servicii şi industrial organizaţională.
Art. 4. Comisia se compune dintr-un număr impar de membri aleşi prin vot secret de Convenţia Naţională a Colegiului Psihologilor din România pentru un mandat de patru ani şi nu mai mult de două ori consecutiv.
Art. 5. În cadrul Comisiei se pot înfiinţa subcomisii pe domenii specifice de activitate cu aprobarea Consiliului Colegiului Psihologilor din România.
Art. 6. Comisia este condusă de un birou alcătuit din: preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi dispune de un secretariat tehnic.
Art. 7. Alegerea biroului se face prin vot deschis de către membrii comisiei.
Art. 8. Membrii Comisiei au dreptul la indemnizaţii de şedinţă şi la decontarea cheltuielilor de deplasare legate de îndeplinirea atribuţiilor funcţionale stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare internă al Comitetului Director, aprobat de către Convenţia Naţională a Colegiului Psihologilor din România.

CAPITOLUL II
Atribuţiile Comisiei

Art. 9. Comisia desfăşoară procedurile prevăzute în Normele Metodologice de aplicare a Legii 213/2004 şi propune Comitetului Director eliberarea atestatului în domeniul ei de competenţă.
Art. 10. Elaborează, în baza Normelor metodologice de aplicare a prezentei legi, Norme specifice de atestare în domeniul psihologiei muncii, transporturilor şi serviciilor.
Art. 11. Comisia elaborează norme şi proceduri de control şi supervizare profesională în domeniul ei de competenţă cu aprobarea Consiliului Colegiului.
Art. 12. Comisia asigură selecţia, pregătirea şi atestarea persoanelor cu atribuţii de control în domeniul ei de competenţă al comisiei.
Art. 13. Elaborează şi înaintează spre aprobare Comitetului Director Regulamentul de organizare şi funcţionare internă.
Art. 14. Înaintează Comitetului Director propuneri pentru organizarea de cursuri şi alte forme de educaţie permanentă în conformitate cu prevederile legale.
Art.15. Înaintează spre aprobare Comitetului Director numărul de posturi salarizate necesare pentru funcţionarea secretariatului tehnic al comisiei.
Art. 16. Mediază litigiile dintre psihologii cu drept de liberă practică, dintre aceştia şi beneficiarii serviciilor psihologice, precum şi dintre psihologi şi angajatorii acestora în probleme legate de exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică în domeniul de responsabilitate propriu comisiei.
Art. 17. Sesizează Comitetul Director al Colegiului în vederea judecării litigiilor şi abaterilor deontologice, disciplinare şi profesionale ale psihologilor din domeniul propriu de responsabilitate al comisiei, în conformitate cu Codul de Procedură Disciplinară.
Art. 18. Propune spre aprobare Comitetului Director nivelul taxelor pentru serviciile prestate în domeniul propriu de responsabilitate.
Art. 19. Sesizează Comitetul Director asupra cazurilor de exercitare ilicită a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.

CAPITOLUL III
Atribuţiile membrilor comisiei
Art. 20. Preşedintele comisiei are următoarele atribuţii:
a) conduce activitatea comisiei;
b) aprobă planul de activităţi al comisiei;
c) reprezintă comisia în conducerea operativă a colegiului;
d) stabileşte ordinea de zi a şedinţelor comisiei;
e) prezidează lucrările în plen ale comisiei;
Art. 21. Vicepreşedintele are următoarele atribuţii:
a) este înlocuitorul de drept al preşedintelui în caz de indisponibilitate a acestuia;
b) elaborează proiectul planului de activităţi al comisiei precum şi alte materiale legate de buna funcţionare a comisiei;
Art. 22. Secretarul comisiei are următoarele atribuţii:
a) asigură păstrarea documentelor comisiei;
b) la solicitarea preşedintelui convoacă membrii comisiei pentru şedinţele de lucru ale acesteia;
c) redactează procesele verbale de şedinţă;
d) asigură coordonarea şi îndrumarea secretariatului tehnic al comisiei;

CAPITOLUL IV
Proceduri de funcţionare ale comisiei

Art. 23. Comisia funcţionează prin şedinţe în plen care se consideră legal constituite în prezenţa majorităţii simple a membrilor.
Art. 24. Periodicitatea şedinţelor de lucru în vederea atestării se stabileşte de către Biroul Comisiei în funcţie de solicitări şi nu poate fi la un interval mai mic de două luni.
Art. 25. Ordinea de zi se stabileşte de către Biroul Comisiei şi este adusă la cunoştinţa membrilor comisiei de către secretarul comisiei.
Art. 26. Lucrările şedinţelor comisiei se consemnează de către secretarul comisiei într-un registru special.
Art. 27. Decizia în vederea atestării psihologilor de liberă practică se adoptă respectându-se Normele Metodologice specifice Comisiei şi se înaintează Comitetului Director.
Art. 28. Pentru alte aspecte ale activităţii comisiei care nu vizează atestarea, hotărârile se adoptă prin vot deschis al majorităţii simple a membrilor prezenţi, iar în caz de paritate votul preşedintelui comisiei este decisiv.
Art. 29. Procedura de funcţionare a comisiei în vederea atestării psihologilor cu drept de liberă practică în domeniul psihologiei muncii, transporturilor şi serviciilor este următoarea:
a) dosarele candidaţilor se depun la secretariatul comisiei de către reprezentantul filialei locale a Colegiului Psihologilor din România, fiind însoţite de avizul şi semnătura preşedintelui comitetului filialei locale precum şi a membrului Comitetului Filialei cu atribuţii în domeniul comisiei;
b) verifică conformitatea dosarului cu normele de atestare proprii comisiei, iar în cazul în care se constată neconcordanţe se returnează dosarul împreună cu recomandările necesare;
c) dosarele acceptate sunt înregistrate şi se eliberează reprezentantului filialei numere de înregistrare nominală;
c) comunicarea datei, orei şi locatiei colocviului se comunică în scris reprezentantului Comitetului Filialei şi se anunţă pe site-ul colegiului;
d) elaborează şi face public pe site-ul colegiului tematica şi bibliografia necesare colocviului de verificare a cunoştinţelor profesionale în domeniul comisiei;
e) organizează colocviul de verificare a cunoştinţelor profesionale în domeniul de competenţă al comisiei;
f) organizează interviul în vederea atestării;
g) înaintează Comitetului Director rezultatele evaluării şi propunerile în vederea atestării.
CAPITOLUL V
Dispoziţii finale
Art. 30. Prezentul regulament face parte integrantă din Regulamentul de organizare şi funcţionare internă al Comitetului Director al Colegiului Psihologilor din România şi se aprobă de către Convenţia Naţională.
Art. 31. Prezentul Regulament poate fi completat şi modificat la propunerea comisiei şi în baza aprobării Comitetul Director.



Anexa nr. 3 la Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comitetului director

REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE
AL COMISIEI DE PSIHOLOGIE educaţională,
consiliere şcolară şi vocaţională


Capitolul I – Dispoziţii generale
Art. 1 Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică se face de către persoanele prevăzute la art. 2 alin. 1, din Legea 213/2004:
- cetăţeni români;
- cetăţeni ai Statelor membre ale Uniunii Europene şi ai celorlalte state din Spaţiul Economic European, prin stabilirea în România sau în regim de servicii temporare;
- cetăţeni din alte ţări cu care România are convenţii bilaterale în domeniu;
care au absolvit o instituţie de învăţământ superior de specialitate cu diplomă de licenţă în psihologie, studii de masterat sau doctorale în domeniu, obţinute într-o instituţie de învăţământ superior acreditată, din România sau străinătate, recunoscută sau echivalată potrivit legilor în rigoare.
Art. 2 Profesia de psiholog şcolar poate fi desfăşurată în:
a) sector privat;
b) în sector public: creşe; grădiniţe; şcoli; centre de plasament; agenţii, sau alte instituţii.

Capitolul II – Dobândirea şi exercitarea dreptului de liberă practică în domeniul „Psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională”
Art. 3 Atestatul de liberă practică se eliberează pe baza:
a) îndeplinirii unor standarde profesionale;
b) certificării stării de sănătate.
Art. 4 Formele de atestare ce pot fi acordate în conformitate cu Legea nr. 213 şi cea privitoare la organizarea studiilor universitare sunt:
a) atestatul de liberă practică în condiţii de supervizare pentru absolvenţii ciclului I (studii universitare de licenţă) şi pentru persoanele menţionate în Art. 2 alin. 1 din Legea 213, şi fără experienţă în domeniu ;
b) atestat de liberă practică în regim de asociere pentru persoanele prevăzute la litera a), care lucrează în colective profesionale;
c) atestat de liberă practică autonomă pentru absolvenţii ciclului de studii universitare de nivel masterat sau doctorat, dacă îndeplinesc criteriile de competenţă cuprinse în prezentul Regulament.
Art. 5 Atestatele prevăzute în Art. 5, literele a şi b, pot fi revizuite în măsura în care cei care solicită fac dovada: absolvirii ciclului de studii universitare de nivel masterat sau doctorale şi îndeplinesc criteriile de competenţă cuprinse în normele metodologice.
Art. 6 Atestat de liberă practică în condiţii de supervizare
În conformitate cu Legea 213/2004, psihologii fără experienţă în domeniul psihologiei educaţionale, consilierii şcolare şi vocaţionale pot desfăşura activităţi în condiţii de supervizare.
1. Definirea supervizării
a) Supervizare în domeniul psihologiei educaţionale, consilierii şcolare şi vocaţionale înseamnă un contract, o relaţie profesională dintre doi sau mai mulţi psihologi angajaţi într-o activitate specifică, dintre care cel puţin unul posedă drept de liberă practică autonomă, întruneşte criteriile de competenţă şi experienţă profesională stabilite prin prezentul Regulament;
b) în timpul supervizării, care durează minimum doi ani (100 de ore) debutantul va fi antrenat în activităţi teoretice şi practice specifice domeniului şi i se va acorda suportul afectiv motivaţional necesar;
c) supervizorul va monitoriza formarea calităţilor şi competenţelor debutantului;
d) la sfârşitul stagiului, supervizorul va întocmi un raport de evaluare a activităţii debutantului, recomandându-l comisiei de specialitate pentru obţinerea atestatului de liberă practică autonomă.
2. Modele de supervizare
a) supervizarea se poate realiza în formula „unu la unu”, supervizor şi debutant;
b) supervizor care lucrează cu doi sau mai mulţi debutanţi;
c) grup de supervizori care lucrează cu grup de debutanţi.
3. Cine poate desfăşura activităţi de supervizare
Persoana care desfăşoară activitate de supervizare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să îndeplinească cerinţele înscrise în Capit. I – Art. 2 al prezentului Regulament;
b) să posede dreptul de liberă practică autonomă, obţinut în baza prevederilor prezentului Regulament;
c) să aibă o vechime de cel puţin 5 ani în domeniul Psihologiei educaţionale consilierii şcolare şi vocaţionale;
d) să deţină titlul de profesor cu gradul didactic I sau
e) să deţină titlul de doctor în domeniul Psihologie sau Ştiinţe ale educaţiei.

Capitolul III – Formarea psihologilor (şcolari) educaţionali
Art. 7 Formarea universitară (ciclul I nivel de licenţă) vizează:
a) dobândirea unor cunoştinţe generale şi de specialitate din următoarele discipline: psihologie generală, psihologia vârstelor, psihologia personalităţii, psihologie socială, psihologie experimentală, neuropsihologie, psihologie educaţională, psihologia muncii, psihologie organizaţională şi managerială, psihodiagnostic, psihoterapie, psihopedagogie specială, psihopatologie;
b) dezvoltarea de competenţe şi abilităţi aplicabile în condiţii de supervizare;
c) formarea unor abilităţi de luare a unor decizii în activităţile de diagnoză şi intervenţie primară;
d) dezvoltarea unor deprinderi de cercetare, de culegere, prelucrare şi interpretare a datelor;
e) dezvoltarea unor abilităţi interpersonale implicate în acţiuni de colaborare cu alţi factori, managementul conflictelor, abilităţi de promovare a unui climat pozitiv de muncă;
f) abilităţi de realizare a unor mini proiecte de intervenţie organizaţională (optimizarea comunicării, selecţie de personal, elaborarea planului de dezvoltare a carierei etc.)
Art. 8 Formarea universitară (ciclulI II nivel masterat) presupune:
aprofundarea unor cunoştinţe generale şi de specialitate dobândite din domeniile prevăzute în art. 7 litera a la care se adaugă cunoştinţe oferite de disciplinele: psihologia învăţării, consiliere şcolară şi vocaţională, sociologia educaţiei, educaţia pentru diversitate culturală, consiliere pentru copii şi adolescenţi, consiliere de grup, consiliere de familie, psihologia copilului supradotat, psihologia copilului cu CES, managementul grupului de copii şi adolescenţi etc.;
dobândirea unor competenţe şi abilităţi operaţionale în condiţii de liberă practică, două semestre practică supervizată;
formarea unor abilităţi de luare a unor decizii în activităţi de psihodiagnoză şi intervenţie secundară şi terţiară;
dezvoltarea deprinderilor de cercetare, elaborarea de studii şi rapoarte publicabile sau aplicabile profesional; conducerea unor grupuri de lucru; managementul grupurilor de copii, adolescenţi, cadre didactice sau părinţi;
dezvoltarea abilităţilor de relaţionare cu elevii, cadrele didactice, părinţii sau alţi factori implicaţi în procesul educaţional; capacitatea de a rezolva creativ probleme, de a comunica rezultatele şi a le explica şi demonstra etc.
Art. 9 Formarea universitară (ciclul III studii doctorale) se realizează prin :
participarea la programe de studii doctorale în domeniul psihologiei şi/sau ştiinţe ale educaţiei;
elaborarea şi susţinerea tezei de doctorat.
Art. 10 Formarea continuă vizează:
a) activitatea de autodezvoltare ştiinţifică şi profesională certificată prin publicaţii relevante şi/sau prin câştigarea unor concursuri pentru ocuparea de posturi didactice în învăţământul superior în respectivele domenii;
b) participarea la reuniuni ştiinţifice, întâlniri de lucru, simpozioane, work-shop-uri acreditate de Asociaţia Psihologilor din România, Asociaţia Naţională de Psihologie Şcolară, sau Asociaţiile de profil din teritoriu (număr minim de credite 20 pe an);

Capitolul IV - Condiţii de atestare
Art. 11
a) poate fi atestată ca psiholog educaţional numai persoana care posedă dreptul de liberă practică în domeniul conferit de absolvirea studiilor universitare, de masterat sau doctorale şi care face dovada îndeplinirii standardelor cuprinse în prezentul Regulament;
b) în vederea obţinerii atestării, solicitantul va parcurge următoarele demersuri:
- întocmirea dosarului personal care va cuprinde: cerere; diplomă de licenţă în psihologie; foaie matricolă, diplomă de absolvire a unui masterat în domeniul psihologiei; foaie matricolă, adeverinţă de doctorand sau diplomă de doctor în domeniu; curriculum vitae;
- depunerea dosarului personal la Comitetul filialei teritoriale de care aparţine, în vederea verificării conformităţii;
- Comitetul filialei teritoriale transmite dosarul Comitetului director al Colegiului psihologilor, în conformitate cu art. 46, alin (3), lit. f din Legea 213/2004;
procedura de atestare va include un interviu şi un examen scris pe baza unei programe şi a unei bibliografii comunicate din timp.
Art. 12. Comitetul director al Colegiului psihologilor va elibera atestatul în domeniul solicitat, în baza propunerilor realizate de Comisia aplicativă de specialitate, în urma analizei dosarului şi a rezultatelor obţinute de candidat.
Art. 13. Condiţii de re-atestare
în condiţiile desfăşurării unei activităţi permanente în domeniul „Psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională” se impune reatestarea din şapte în şapte ani prin completarea dosarului cu documente noi, care să ateste participarea solicitantului la formele de perfecţionare prevăzute în Art. 11 al prezentului Regulament;
în condiţiile întreruperii exercitării profesiei în domeniul „Psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională” din varii motive, pentru o perioadă mai mare de cinci ani

Capitolul V. Standarde profesionale
Art. 14. Activitatea psihologului din domeniul “Psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională” se va desfăşura în conformitate cu prevederile art. 5 din legea 213/2004 cu aplicabilitate la grupele de creştere şi dezvoltare, precum şi la alte categorii de beneficiari. Acesta va desfăşura de asemenea activităţi de consultanţă şi consiliere specifice mediului în care lucrează, distingându-se următoarele categorii de servicii:
A. Evaluarea şi diagnoza:
1. Copiilor şi tinerilor vizând:
- aspectele dezvoltării bio-somatice;
- dezvoltarea şi maturizarea cognitivă, motivaţional-emoţională, volitivă şi socială;
- dominantele personalităţii: aptitudini, temperament, caracter;
- imaginea de sine şi stima de sine;
- deficienţe senzoriale, neuromotorii, mentale, de limbaj, caracteriale şi de atenţie;
- tulburări de învăţare care duc la inadaptare şi insucces şcolar;
- copiii supradotaţi şi nevoile lor de dezvoltare;
- identificarea copiilor cu tulburări psiho-patologice.
2. Grupului de copii şi tineri (elevi, studenţi)
- mărimea grupului;
- natura relaţiilor din grup;
- structura grupului (formală, informală);
- coeziunea grupului;
- dinamica grupului.
3. Familiei
- climatul afectiv;
- stiluri parentale, tehnici de îngrijire şi creştere a copiilor;
- statutul socio-economic;
- statutul socio-cultural şi educaţional;
- constelaţia familială;
- atitudinea părinţilor faţă de reuşita/nereuşita şcolară.
B. Consiliere şcolară
Standardele pentru activităţile de consiliere şcolară urmăresc implementarea unor strategii ce susţin şi maximizează învăţarea precum şi dezvoltarea personală şi socială a copiilor şi tinerilor.
Obiective:
1. Formarea unor deprinderi şi atitudini ce contribuie la învăţarea eficientă
- dezvoltarea atitudinilor şi comportamentelor care conduc la succes în învăţare;
- formarea unui stil de învăţare eficientă;
- dezvoltarea responsabilităţii pentru propriile acţiuni.
2. Educarea elevilor şi tinerilor pentru viaţa comunitară
- implicarea în situaţii şi experienţe extraşcolare care pot eficientiza învăţarea;
- formarea convingerii că realizarea academică sporeşte numărul oportunităţilor privind cariera;
- dezvoltarea comportamentelor prosociale şi comunitare:
3. Educarea elevilor şi tinerilor pentru o viaţă sănătoasă
- educarea pentru o alimentaţie sanogenă;
- prevenirea consumului de droguri ;
- prevenirea maladiilor cu transmitere sexuală;
- managementul stresului, timpului şi conflictelor;
- cultivarea unor relaţii optime în familie şi societate.
4. Dezvoltarea şi optimizarea personală a copiilor şi tinerilor
- dezvoltarea unor atitudini pozitive faţă de sine ca persoană unică şi de valoare;
- identificarea valorilor, atitudinilor şi convingerilor personale;
- formarea unor abilităţi de exprimare a emoţiilor ;
- dezvoltarea capacităţii de autocunoaştere şi autocontrol;
- identificarea calităţilor şi defectelor personale;
- dezvoltarea capacităţilor de relaţionare şi comunicare interpersonală.
C. Intervenţie psihologică:
Psihologul educaţional (şcolar) este implicat în variate forme de intervenţie în scopul promovării unei bune dezvoltări a individului prin valorificarea la maximum a resurselor personale ale acestuia, ale şcolii, familiei şi comunităţii.
Obiective:
intervenţia psihologului este menită a contribui la dezvoltarea următoarelor arii: intelectuală, afectivă, socială, de personalitate, comportamente de adaptare, orientare vocaţională etc.;
intervenţia psihologului este direcţionată înspre promovarea stării de bine şi prevenirea apariţiei unor probleme (intervenţie primară), minimizarea dificultăţilor care apar într-o primă etapă (intervenţie secundară) şi stabilizarea unor dizabilităţi (intervenţie terţiară);
serviciile directe includ şi consilierea psihologică a:
- copiilor şi tinerilor aflaţi în situaţie de inadaptare şcolară, socială, eşec şcolar, abandon şcolar, absenteism;
- copiilor şi tinerilor cu tulburări de disciplină şi comportament;
- copiilor şi tinerilor aflaţi în situaţii de criză familială (separarea părinţilor, divorţ, violenţă în familie, deces etc.;
- părinţilor, cu privire la importanţa climatului familial pentru dezvoltarea optimă a copiilor şi tinerilor; optimizarea relaţiilor dintre familie şi şcoală;
- cadrelor didactice (relaţiile cu elevii şi părinţii acestora, depăşirea unor situaţii de criză.

D. Consiliere vocaţională
Standardele pentru dezvoltarea carierei vizează implementarea unor strategii şi activităţi de susţinere a elevului sau tânărului în formarea unei atitudini pozitive faţă de muncă, formarea unor deprinderi necesare exercitării unei profesiuni, înţelegerea relaţiei dintre succesul şcolar şi cel din muncă.
Obiective:
Identificarea aptitudinilor şi clarificarea valorilor personale;
Formarea unor capacităţi de luare a deciziilor privind cariera (localizarea şi evaluarea informaţiei privind cariera, deprinderi de managementul timpului şi sarcinii etc.;
Oferirea de informaţii cu privire la oportunităţile de integrare pe piaţa muncii;
Formarea unor deprinderi de integrare pe piaţa muncii.
E. Consultanţă
Consultanţa este demersul psihologului de a informa despre o problemă, de a oferi sfaturi şi explicaţii persoanelor interesate şi care solicită acest lucru
1) Serviciile de consultanţă pun accentul pe utilizarea cooperării şi colaborării în rezolvarea unor probleme specifice domeniului.
2) Psihologul oferă consultanţă cadrelor didactice, personalului administrativ al şcolii sau instituţiei, părinţilor, liderilor comunitari etc.
3) Serviciile de consultanţă vizează şi promovarea cunoştinţelor de psihologie, de didactica învăţării în rândul părinţilor, cadrelor didactice, personalului administrativ în scopul de a crea un climat pozitiv de viaţă, de învăţare şi de muncă.
4) Psihologul din domeniul “Psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională” oferă servicii de consultanţă în planificarea şi evaluarea programelor educaţionale pentru a fi mai bine utilizate în scopul asigurării unei bune dezvoltări cognitive, afective, sociale, vocaţionale a copiilor şi tinerilor.

Capitolul VI – Dispoziţii tranzitorii
Art. 15
Psihologii educaţionali, care la data intrării în vigoare a Legii 213/2004 ocupă un post, în limitele competenţelor presupuse de domeniu, pot solicita acreditarea prin parcurgerea următoarelor demersuri:
a) întocmirea dosarului personal care va cuprinde: cerere; diplomă de licenţă în psihologie, foaie matricolă; diplomă de absolvire a unui masterat în domeniul psihologiei (dacă posedă), foaie matricolă; adeverinţă de doctorand sau diplomă de doctor în domeniu; curriculum vitae, adeverinţă de la locul de muncă din care să reiasă că solicitantul desfăşoară activitate specifică domeniului;
b) depunerea dosarului personal la Comitetul filialei teritoriale de care aparţine, în vederea verificării conformităţii;
Art. 16 Comitetul filialei teritoriale transmite dosarul Comitetului director al Colegiului psihologilor, în conformitate cu art. 46, alin (3), lit. f din Legea 213/2004;
Art. 17 Comitetul director al Colegiului psihologilor va elibera atestatul în domeniul solicitat, în baza propunerilor realizate de Comisia aplicativă de specialitate, în urma analizei dosarului candidatului.
Art. 17 Condiţiile de reacreditare sunt cele prevăzute în prezentul Regulament.

Dispoziţii finale
Art. 18 Prezentul regulament face parte integrantă din Regulamentul de organizare şi funcţionare internă al Comitetului Director al Colegiului Psihologilor din România şi se aprobă de către Convenţia Naţională.
Art. 19 Prezentul Regulament poate fi completat şi modificat la propunerea comisiei şi în baza aprobării Comitetul Director.
Anexa nr. 4 la Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului director


Anexa nr. 4 la Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comitetului director

REGULAMENTUL
DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE AL COMISIEI DE PSIHOLOGIE
PENTRU APĂRARE, ORDINE PUBLICĂ ŞI SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ

CAPITOLUL 1
Dispoziţii generale

Art. 1 – (1) Comisia de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională se constituie şi funcţionează în baza art. 35, alin. (1), lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 213 din 27.05.2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România.
(2) Comisia de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională vizează psihologii care îşi desfăşoară activitatea în domeniile menţionate, pe cei care îşi desfăşoară activitatea în sistemul de justiţie şi cel penitenciar, în structurile implicate în protecţia martorilor, prevenirea şi combaterea spălării banilor, în lupta împotriva corupţiei, a traficului şi consumului ilicit de droguri, precum şi psihologii care emit avize pentru acordarea dreptului de procurare, deţinere sau, după caz, port şi folosire a armelor letale.
Art. 2 – Comisia de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, denumită în continuare „comisie”, fiinţează ca structură organizatorică de specialitate în cadrul Comitetului Director al Colegiului Psihologilor din România.
Art. 3 – (1) Comisia se constituie şi funcţionează cu scopul de a stabili, verifica şi menţine nivelul optim de competenţă profesională al psihologilor din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi al instituţiilor formatoare din cadrul acestuia, în condiţiile Legii nr. 213/2004, pentru următoarele tipuri generale de activităţi:
evaluare psihologică şi selecţie profesională;
biodetecţie a comportamentului simulat;
cunoaştere şi asistenţă psihologică;
analiză, diagnoză şi intervenţie organizaţională;
operaţii psihologice – PSYOPS;
educaţie şi training de psihologie aplicată;
cercetare psihologică.
(2) Comisia elaborează şi proceduri de control şi supervizare profesională în domeniul de competenţă pe care le supune aprobării Consiliului Psihologilor din România.
(3) În raport cu evoluţia necesităţilor specifice domeniului apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, comisia adaptează normele şi procedurile de control şi supervizare profesională.

CAPITOLUL 2
Structura organizatorică
Art. 4 – Comisia se compune dintr-un număr impar de membri şi se aprobă de către Consiliul Colegiului Psihologilor din România.
Art. 5 – În cadrul comisiei pot funcţiona subcomisii, pe linii specifice de activitate, cu aprobarea Consiliului Colegiului Psihologilor din România.
Art. 6 – Conducerea executivă a Comisiei se asigură de către un birou constituit din preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi dispune de un secretariat tehnic.
Art. 7 – Alegerea membrilor biroului se face prin vot deschis.
Art. 8 - Membrii comisiei au dreptul la indemnizaţii de şedinţă şi la decontarea cheltuielilor de deplasare legate de îndeplinirea atribuţiilor funcţionale stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare internă al Comitetului Director, aprobat de către Consiliul Colegiului Psihologilor din România.

CAPITOLUL 3
Atribuţii
Secţiunea 1
Atribuţiile generale ale comisiei
Art. 9 – Comisia are următoarele atribuţii generale:
desfăşoară procedurile prevăzute în normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 în domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
participă la elaborarea normelor metodologice prevăzute la lit. a);
contribuie la elaborarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Colegiului Psihologilor din România, Consiliului Colegiului şi Comitetului Director;
concepe şi înaintează Comitetului Director, pentru aprobare, propriul regulament de organizare şi funcţionare;
participă la elaborarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică şi urmăreşte aplicarea acestuia în structurile de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
participă la elaborarea Codului de procedură disciplinară şi urmăreşte aplicarea acestuia de către psihologii din domeniile prevăzute la art. 1, alin (2);
participă la elaborarea normelor de avizare a metodelor şi tehnicilor de evaluare şi asistenţă psihologică, şi urmăreşte aplicarea acestora în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
propune Comitetului Director eliberarea atestatului de psiholog cu drept de liberă practică pentru psihologii care îşi desfăşoară activitatea în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, precum şi pentru celelalte domenii de activitate psihologică date în competenţă;
participă la întocmirea, reactualizarea şi publicarea Registrului unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România;
elaborează norme şi proceduri de control şi supervizare profesională în domeniile sale de competenţă;
asigură pregătirea persoanelor cu atribuţii de control în domeniile sale de competenţă;
propune Comitetului Director şi instituţiilor abilitate organizarea de cursuri şi a altor modalităţi de instruire şi formare permanentă în domeniile sale de competenţă, în conformitate cu prevederile legale;
mediază litigiile dintre structurile centrale şi/sau de coordonare specifice psihologiei din domeniile de competenţă şi psihologii cu drept de liberă practică care îşi desfăşoară activitatea în respectivele structuri;
la solicitare, prin structurile centrale şi/sau de coordonare specifice psihologiei din domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi justiţiei contribuie la realizarea şi respectarea relaţiilor deontologice între psihologi şi beneficiarii serviciilor psihologice, precum şi dintre psihologi şi angajatorii acestora, în probleme legate de exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică;
sesizează organele în drept în cazurile de exercitare ilicită a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică;

Secţiunea a 2-a

Atribuţiile specifice ale membrilor comisiei

Art. 12 – Preşedintele comisiei are următoarele atribuţii:
conduce activitatea comisiei;
aprobă planul de activităţi al comisiei;
reprezintă comisia în relaţiile cu alte structuri;
stabileşte ordinea de zi a şedinţelor comisiei;
prezidează lucrările în plen ale comisiei;
invită şi alte persoane fără drept de vot să participe la şedinţele comisiei, dacă interesele lucrărilor o cer, cu respectarea reglementărilor în vigoare.
Art. 13 – Vicepreşedintele comisiei are următoarele atribuţii:
este înlocuitorul de drept al preşedintelui, în caz de indisponibilitate a acestuia;
asistă preşedintele în realizarea atribuţiilor ce îi revin;
întocmeşte proiectul planului de activităţi al comisiei.
Art. 14 – Secretarul comisiei are următoarele atribuţii:
asigură păstrarea documentelor comisiei;
la solicitarea preşedintelui, convoacă membrii comisiei pentru şedinţe;
ţine evidenţa prezenţei membrilor la şedinţele comisiei;
redactează procesele-verbale de şedinţă.

CAPITOLUL 4
Modul de funcţionare

Art. 15 – Comisia funcţionează prin şedinţe lunare în plen şi pe subcomisii, ori de câte ori este necesar.
Art. 16 – Şedinţa se consideră legal constituită în prezenţa majorităţii simple a membrilor.
Art. 17 – Ordinea de zi se aprobă de către comisie, în plenul său, la propunerea preşedintelui sau a înlocuitorului său legal.
Art. 18 – Lucrările şedinţelor comisiei se consemnează în procese-verbale, într-un registru special.
Art. 17– Hotărârile comisiei se consideră adoptate prin votul majorităţii simple a membrilor prezenţi, iar, în caz de paritate, votul preşedintelui comisiei sau, după caz, al înlocuitorului acestuia este decisiv.
Art. 18 – Hotărârile comisiei se adoptă prin vot deschis, dacă nu se stabileşte altfel.
Art. 19 – Raportul comisiei va fi înaintat preşedintelui Comitetului Director în termenul stabilit de acesta, termen ce poate fi modificat la cerea motivată a comisiei.


CAPITOLUL 5
Dispoziţii finale

Art. 20 – Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională se aprobă de către Comitetul Director şi intră în vigoare la aceeaşi dată.
Art. 21 – Prezentul regulament poate fi modificat şi completat, cu aprobarea preşedintelui, de către Comitetului Director.





Anexa nr. 5 la Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului director

REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE
A COMISIEI METODOLOGICE

I. DISPOZIŢII GENERALE
Art. 1. Componenţa Comisiei.
Comisia de Metodologie psihologică este alcătuită din membrii aleşi de Convenţia Naţională a Colegiului Psihologilor din România (CPR). Aceştia sunt selecţionaţi dintre psihologii cu o bogată experienţă şi competenţă profesională, conform recomandărilor CPR.

Art. 2. Scopul Comisiei metodologice:
Stabileşte, verifică şi menţine nivelul ştiinţific al metodologiei folosite în diverse domenii de aplicaţie practică a psihologiei, asigurarea unui cadru unitar al activităţii din acest domeniu. Principalele criterii luate în consideraţie în stabilirea standardelor de evaluare şi apreciere a metodologiei sunt cele specifice cercetării ştiinţifice şi practicilor internaţionale folosite în acest domeniu. În acest sens, Comisia elaborează o serie de documente, norme, ghiduri, recomandări şi emite anumite tipuri de avize;
Propune şi participă la elaborarea proiectelor de acte normative referitoare la activitatea de psihologie din România, la elaborarea normelor metodologice, precum şi a programelor de pregătire profesională pentru psihologi.

Art.3. Atribuţiile Comisiei metodologice:
a) elaborează standardele minimale, criteriile de atestare a metodologiei psihologice;
b) evaluează şi certifică calitatea ştiinţifică a metodologiei psihologice;
c) elaborează şi reactualizează anual un Registru Unic al metodelor sau tehnicilor psihologice avizate pentru utilizare, în care se va specifica: denumirea probei, autorul, anul de realizare, domeniile de utilizare, punctajul primit, locul de unde poate fi achiziţionată;
d) proiectează procedee şi ghiduri metodologice, pe baza propunerilor comisiilor aplicative sau din proprie iniţiativă, în scopul clarificării şi optimizării activităţii de psihologie din România;
întocmeşte şi prezintă studii, informări, analize, rapoarte necesare fundamentării unor decizii în domeniul activităţii de psihologie precum şi propuneri privind modificarea, completarea sau abrogarea unor acte normative care reglementează activitatea de psihologie în România;
contribuie la elaborarea şi aplicarea principiilor şi regulilor ştiinţifice în domeniul cercetării, evaluării şi asistenţei psihologice;
analizează periodic stadiul rezolvării problemelor de specialitate şi stabileşte măsuri de eficientizare a activităţii de psihologie;
iniţiază şi desfăşoară, împreună cu foruri metodologice acreditate în domeniu, din ţară şi străinătate activităţi de cercetare ştiinţifică fundamentală şi aplicativă, pe domeniile de interes ale Colegiului;
evaluează nevoile de pregătire continuă ale psihologilor din România, pe domeniul specific de activitate, propunând elaborarea diferitelor cursuri de specialitate;
asigură coordonarea, îndrumarea şi controlul de specialitate al aplicării şi respectării metodologiei de lucru de către psihologii din România, putând participa la controale tematice şi inspecţii;
participă, prin mijloace şi metode specifice, la investigarea şi soluţionarea reclamaţiilor adresate Colegiului Psihologilor din România;
reprezintă Colegiului Psihologilor din România în procesele în care se contestă modul de utilizare a metodelor şi tehnicilor psihologice sau rezultatele obţinute.
utilizează în cadrul activităţii proprii experienţa comisiilor aplicative, precum şi a diferiţilor psihologi, valorificând metodele de lucru care s-au dovedit cele mai eficiente;

II. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A COMISIEI METODOLOGICE

Art. 4 – Membrii Comisiei
Comisia se compune dintr-un număr impar de membri, acesta fiind stabilit de către Consiliul Director al Colegiului Psihologilor din România, aleşi de către Convenţia Naţională a CPR.

Art. 5 – Conducerea Comisiei
a) comisia este condusă de către un birou, constituit din preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi dispune de un secretariat tehnic;
b) alegerea persoanelor ce vor constitui biroul de conducere se face prin vot secret;
c) persoanele alese exercită un mandat de 4 ani şi nu mai mult de două ori consecutiv.

Art. 6 – Organizarea pe subcomisii
În cadrul Comisiei se pot constitui subcomisii de specialitate în vederea elaborării sau avizării unor documente specifice ori pentru alte scopuri considerate importante de către comisie. Soluţiile lor fiind adoptate prin votul majorităţii simple a membrilor Comisiei. Activitatea subcomisiilor încetează în momentul adoptării raportului respectiv de activitate în plenul Comisiei.

Art. 7 – Decontarea cheltuielilor
Membrii Comisiei au dreptul la indemnizaţii de şedinţă stabilite de către Consiliul CPR şi la decontarea cheltuielilor de deplasare legate de îndeplinirea atribuţiilor specifice.

Art. 8 – Atribuţiile Preşedintelui Comisiei Metodologice
În realizarea funcţiilor sale, Preşedintele Comisiei îndeplineşte următoarele atribuţii:
întocmeşte proiectul ordinii de zi a şedinţelor Comisiei şi planul tematic al şedinţelor ordinare;
conduce lucrările Comisiei, situaţie în care acordă cuvântul, moderează discuţiile, sintetizează problemele dezbătute, stabileşte ordinea votării, precizează semnificaţia votului şi anunţă rezultatele obţinute;
reprezintă comisia în relaţiile interne şi externe;
invită, cu respectarea reglementărilor în vigoare, şi alte persoane să participe la şedinţele Comisiei, dacă interesele lucrărilor o cer, acestea neavând însă drept de vot.

Art. 9– Atribuţiile Vicepreşedintelui Comisiei Metodologice
În realizarea funcţiilor sale, Vicepreşedintele Comisiei îndeplineşte următoarele atribuţii:
asistă preşedintele Comisiei în realizarea atribuţiilor ce îi revin;
ţine locul preşedintelui în caz de indisponibilitate a acestuia, preluând toate atribuţiile respective.

Art. 10 – Atribuţiile Secretarului Comisiei Metodologice
În realizarea funcţiilor sale, secretarul Comisiei îndeplineşte următoarele atribuţii:
la solicitarea preşedintelui, convoacă membrii Comisiei pentru şedinţe;
ţine evidenţa prezenţei la şedinţele Comisiei;
asigură redactarea proceselor-verbale ale şedinţelor;
numără voturile exprimate;
asigură păstrarea tuturor documentelor Comisiei;
preia atribuţiile preşedintelui în caz de indisponibilitate a acestuia şi a vicepreşedintelui.

III. FUNCŢIONAREA COMISIEI METODOLOGICE

Art. 11. Modalitatea de funcţionare a Comisiei de metodologie
(a) Preşedintele va reprezenta Comisia în relaţiile dintre ea şi Comitetul Director al CPR sau terţi;
(b) Comisia se va întruni în şedinţe de lucru ordinare, de trei ori pe an. Şedinţele, ordinea de zi şi locaţia vor fi anunţate de către secretar cu cel puţin 10 zile înainte;
(c) Comisia se poate întruni şi în şedinţe extraordinare, de câte ori este necesar. Necesitatea unei întruniri extraordinare poate fi propusă de către oricare dintre membri Comisiei sau de către Comitetul Director al CPR. Decizia de a ţine o şedinţă extraordinară aparţine Comisiei şi va fi stabilită, prin vot, de către membri acesteia;
(d) Deciziile Comisiei vor fi luate prin vot deschis sau secret (modalitatea va fi decisă, în fiecare situaţie, prin vot deschis de către membrii Comisiei), în prezenţa membrilor Comisiei sau, în cazuri speciale, prin corespondenţă (ex. fax, e-mail, telefon etc.).
(e) Deciziile vor fi luate cu majoritatea simplă de voturi (jumătate plus unu), din numărul total al membrilor Comisiei. În cazul în care această majoritate simplă este obţinută, în cadrul unei şedinţe, de către persoanele prezente fizic, nu va mai fi necesară solicitarea votului celor absenţi, prin corespondenţă, dacă numărul persoanelor prezente este de cel puţin jumătate plus unu din numărul total de membri ai Comisiei.
(f) În caz de paritate, votul Preşedintelui Comisiei sau, după caz, al înlocuitorului acestuia este hotărâtor.
(f) Textul final al unei decizii va fi trimis prin mijloace electronice tuturor membrilor Comisiei, înainte de a fi făcut cunoscut persoanelor care nu fac parte din Comisie.

Art. 12. Relaţiile Comisiei de Metodologie cu structurile CPR
(a) Comisia este subordonată Comitetului Director al CPR.
(b) Subordonarea Comisiei faţă Comitetului Director al CPR este de natură administrativă.
(d) Atunci când apare o divergenţă de opinie ireconciliabilă între o decizie a Comisiei şi Comitetul Director al CPR sau alte Comisii se va recurge la arbitrajul Consiliului Colegiului Psihologilor din România.
(e) Membri Comisiei Metodologice pot demisia înainte de încheierea mandatului. În acest caz locul lor rămâne vacant până la terminarea mandatului de către Comisie. În cazul în demisiei persoana îşi pierde dreptul de a face parte din Comitetul Director al CPR şi din cea de membru al Consiliului CPR. Demisia nu atrage nici un fel de sancţiuni pe linie administrativă sau profesională.
(f) Dacă cel puţin jumătate din membri Comisiei Metodologice demisionează aceasta de dizolvă, Convenţia Naţională a CPR urmând să numească o altă Comisie.

DISPOZIŢII FINALE

Art. 10. Adoptarea şi modificarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei Metodologice
Regulamentul de organizare şi funcţionare se aprobă de către CD al CPR şi intră în vigoare la data adoptării sale;
Prezentul Regulament poate fi modificat şi completat numai cu aprobarea Preşedintelui CPR, la propunerea Comisiei Metodologice şi în urma votului favorabil al CD al CPR.




Anexa nr. 6 la Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului director


REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE
A COMISIEI DE DEONTOLOGIE ŞI DISCIPLINĂ

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. I. - Comisia de deontologie şi disciplină, denumită în continuare Comisie, se organizează şi funcţionează în baza Legii nr. 213 din 27.05.2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România.
Art. II. - Comisia urmăreşte respectarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, judecă abaterile de la prevederile acestuia şi aplică sancţiuni, conform prevederilor Legii nr. 213/2004 şi ale Codului de procedură disciplinară.
Art. III. - Comisia este constituită dintr-un număr impar de membri aleşi prin vot secret de Convenţia naţională a Colegiului, pentru un mandat de 4 ani şi nu mai mult de două ori consecutiv.
Art. IV. - Comisia este condusă de un birou constituit din preşedinte, vicepreşedinte, secretar şi dispune de un secretariat tehnic, aleşi de către membrii Comisiei prin vot secret la fiecare 2 ani.
Art. V. - Membrii Comisiei au dreptul la indemnizaţii de şedinţă stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al Comitetului director şi la decontarea cheltuielilor de deplasare legate de îndeplinirea atribuţiilor specifice.


CAPITOLUL II
Atribuţiile Comisiei

Art. VI. - În îndeplinirea rolului prescris de reglementările în vigoare, Comisia are următoarele atribuţii specifice:
a) analizează sesizările înregistrate prin care sunt semnalate abateri disciplinare, şi hotărăşte asupra oportunităţii declanşării procedurii disciplinare;
b) studiază şi analizează materialele şi referatul de cercetare prealabilă pentru care a fost sesizată;
c) întocmeşte dosarul cu privire la cauza în legătură cu care a fost sesizată;
d) judecă abaterile de la prevederile Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică;
e) aplică sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 54 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 213/2004;
f) propune Comitetului director aplicarea uneia din sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 54 alin. (1) lit. c) şi d) din Legea nr. 213/2004;
g) asigură pregătirea persoanelor cu atribuţii de control, în legătură cu obligaţiile, sarcinile, conduitele etice şi responsabilităţile ce le revin cu privire la procedura cercetării prealabile disciplinare.
h) promovează sub diverse forme conduitele etice şi deontologice în rândul membrilor Colegiului
i) revizuieşte Codul deontologic şi Codul de procedură disciplinară periodic sau atunci când situaţia o impune în mod excepţional, iniţiind, cu cel puţin o lună înainte de Convenţia naţională a Colegiului, măsuri de modificare şi completare a Codului deontologic şi/sau a Codului de procedură disciplinară în funcţie de concluziile desprinse din aplicarea prevederilor acestora sau ca urmare a mutaţiile intervenite în domeniul eticii şi deontologiei profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.

CAPITOLUL III
Atribuţiile biroului Comisiei

Art. VII. - Preşedintele Comisiei are următoarele atribuţii:
a) convoacă şi conduce şedinţele Comisiei;
b) participă la conducerea operativă a Colegiului;
c) stabileşte ordinea de zi a şedinţelor Comisiei;
d) invită şi alte persoane să participe, fără drept de vot, la şedinţele Comisiei dacă interesele lucrărilor acesteia o cer;
e) este înlocuitorul de drept al preşedintelui Comitetului director, în caz de indisponibilitate a acestuia.

Art. VIII. - Vicepreşedintele Comisiei are următoarele atribuţii:
a) asistă preşedintele Comisiei în exercitarea atribuţiilor ce îi revin;
b) este înlocuitorul de drept al preşedintelui Comisiei, în caz de indisponibilitate a acestuia;

Art. IX. - Secretarul Comisiei are următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea secretariatului tehnic al Comisiei;
b) asigură întocmirea proceselor-verbale ale şedinţelor Comisiei;
c) este înlocuitorul preşedintelui, vicepreşedintelui în caz de indisponibilitate a acestora.

Art. X. - Secretariatul tehnic al Comisiei are următoarele atribuţii:
a) primeşte, înregistrează şi prezintă secretarului Comisiei sesizările prin care sunt semnalate abateri disciplinare precum şi corespondenţa adresată Comisiei;
b) asigură multiplicarea unor documente pentru nevoile Comisiei;
c) asigură măsurile organizatorice necesare desfăşurării şedinţelor Comisiei;
d) redactează şi expediază înştiinţările prin care sunt chemate în faţa Comisiei persoanele citate, propunerile de sancţiune trimise spre aplicare Comitetului director, precum şi cele prin care sunt communicate celor în drept sancţiunile disciplinare aplicate;
e) asigură îndosarierea, evidenţa şi arhivarea documentelor Comisiei, cu respectarea reglementărilor specifice;

CAPITOLUL IV
Funcţionarea Comisiei

Art. XI. - (1) Comisia îşi desfăşoară activitatea în şedinţe ordinare, trimestriale, dar se poate întruni şi în şedinţe extraordinare.
(2) Şedinţele Comisiei se consideră legal constituite în prezenţa majorităţii simple a membrilor acesteia;
(3) Sub sancţiunea nulităţii absolute, lucrările fiecărei şedinţe se consemnează într-un proces-verbal semnat de către membrii Comisiei prezenţi la lucrări.

Art. XII. - Atunci când apar divergenţe de opinii ireconciliabile, între o decizie a Comisiei şi Comitetul Director sau una din Comisiile acestuia, se va recurge la arbitrajul Adunării Convenţiei naţionale a Colegiului, cea care a numit şi a ales structurile aflate în conflict, singura care poate impune o decizie finală.
Dispoziţii finale
Art. 20 – Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei de deontologie şi disciplină se aprobă de către Comitetul Director şi intră în vigoare la aceeaşi dată.
Art. 21 – Prezentul regulament poate fi modificat şi completat, cu aprobarea preşedintelui, de către Comitetului Director.